altmarius

cultură şi spiritualitate

Cîntece de trecut străzile Bucureştilor

Cîntece de trecut străzile Bucureştilor de Ioan Holban

 http://www.romlit.ro/cntece_de_trecut_strzile_bucuretilor

Prozele şi fragmentele din (auto)biografia lui Florin Iaru, adunate în volumul Fraier de Bucureşti (Editura Polirom, 2011) sînt asemeni poemelor din Cîntece de trecut strada, La cea mai înaltă ficţiune ori Înnebunesc şi-mi pare rău, fermecătoare şi profunde, adică, navetînd dinspre proza zilelor spre esenţele tari ale lirismului. 
Citite în logica lor narativă, textele fraierului de Bucureşti cresc din ceea ce un autobiograf inspirat din alt secol numea rechemare; întîmplările cu scriitori, care alcătuiesc aproape în întregime sumarul cărţii, nu sînt simple evocări sau aduceriaminte, pentru că nu portretul şi „adevărul” din memorie contează aici, în primul rînd, ci fluxul afectiv care uneşte naratorul cu „personajul” său, felul cum se constituie o paradigmă literară şi de sensibilitate întrucît, iată, protagoniştii prozelor sînt, cu două excepţii, scriitori ai generaţiei ‘80: în această dimensiune, Fraier de Bucureşti interesează nu doar pe cititorul poeziei lui Florin Iaru, ci şi pe istoricul literar preocupat de modul cum s-a construit, dinlăuntru, o generaţie care a marcat în chip decisiv literatura noastră contemporană. 
Mircea Nedelciu e unul dintre personajelepivot ale naraţiunilor din Fraier de Bucureşti; cu el, Florin Iaru explorează straturile adînci ale memoriei, rechemînd figura prozatorului de „pe cînd era ghid şi însoţea autocarele cu turiştii nebuni şi străini care voiau sălbăticie – dar nu oriunde, ci chiar în inima fierbinte a comunismului românesc – ori cu legendarele străineze ce visau la virilitatea românească”, apoi, împreună, la casa lui Alice Botez, din Uranus, demolată în furia sistematizărilor de la începutul anilor ‘80, în celebra librărie-magazie de la „Cartea Românească”, unde chiar şi eu am băut o ceaşcă cu vin fiert, strecurîndu-mă în „careul de aşi”, al celor doi, de treflă şi cupă, alături de Dan Stanciu şi Călin Angelescu, în sfîrşit, în „chichineaţa” casei lui Mircea Nedelciu de pe Dionisie Lupu. Prin redacţiile editurilor şi gazetelor din Bucureşti, înainte şi după 1989, Florin Iaru îşi caută nu doar vîrsta cînd „vorbea, rîdea şi se dădea în bărci”, dar şi acea solidaritate umană, de breaslă şi „unitate în simţiri” care dau contur unei generaţii literare; la Capşa, cu poeţii „din manualele de română de acum”, la „Cotidianul”, „Academia Caţavencu”, „Dracula”, „Secrete de familie” ori altădată, la „Cartea Românească” şi „Eminescu”, acasă la Ion Bogdan Lefter, cu Bogdan Ghiu şi Doru Mareş, noaptea, cumpărînd, clandestin, pui, în vremea cartelelor şi cozilor nesfîrşite la „punguliţe cu stîrpiturile salvatoare”, cu Florin Călinescu pe cînd acesta „iubea poezia”, apoi, în timpul cînd, patron, „i se părea că se «consumă» computerele de atîta muncă”, în „căsuţa conspirativă” a lui Stelian Tănase, cu „pisicarul” Ştefan Agopian, în conducerea „operativă” a ziarului lui Ion Raţiu, la discotecă, împreună cu Traian T. Coşovei, „un arbitru al eleganţei înainte de ‘89”, la „Cenaclul de luni”, cu Radu Călin Cristea şi inevitabila caracudă, prin Piaţa Amzei, cu Al. Vlad, în vremuri şi cu băuturi tulburi, cu Virgil Mazilescu, Octavian Stoica, Eugen Suciu şi pictorul Ion Dumitru – cu ei şi prin rechemarea lor în instanţa memoriei, Florin Iaru reconstituie o epocă şi un climat literar, căutînd şi cultivînd prietenia, o valoare, azi, pierdută în negura sărmanei noastre tranziţii care şi-a serbat majoratul şi ar cam trebui să se mărite, ca să nu rămînă fată bătrînă; asta aşa, ca din partea unui fraier de Iaşi pentru fraierul de Bucureşti.
„Am crezut că anumite poveşti nu pot fi spuse decît în Bucureşti, pentru că oraşul meu e din altă poveste”, scrie Florin Iaru pe prima pagină a cărţii; oraşul din altă poveste este, în fapt, protagonistul prozelor din Fraier de Bucureşti: e misterios, sexy „dacă ai jeep” şi primejdios „dacă eşti infanterist”, tresare cînd, în unul din cartierele sale, apare o „Pobeda”, toropit în verile sale toride, suportă cu greu schimbările (una din ele, radicală, a fost înnoirea W.C.-urilor), e fiinţa vie, aşa cum a fost văzut Bucureştiul doar în ciclul Hallipa al Hortensiei Papadat-Bengescu, şi în Craii de Curtea-Veche ai lui Mateiu I. Caragiale. Prozatorul în ipostaza memorialistului, se ştie, depune mărturie despre oamenii şi locurile evocate; acestui nivel narativ al cărţii lui Florin Iaru i se circumscrie Bucureştiul de dinainte de 1989, al foametei, frigului şi cozilor la alimente, rememorat în tonurile ironiei amare. După 1990, oamenii-hîrciogi se transformă în foşgăiala de bazar oriental, devenind comercianţi, maradonari, iar fraierul de Bucureşti uită de stagiul la lapte şi caută banii de pe lanţul Sfîntului Anton: „Localurile înghesuite prin pivniţe, printre cotloane, barăcile mizere, chioşcurile pline de bere la cutie, ţigările greceşti Assos şi Karelia, dozatoarele, cuptoarele turceşti, piaţa unde se tăiau miei, găini, cîini şi folii de plastic, comercianţi vînturînd ceasuri, brichete, blugi prespălaţi şi valută falsă, străzile pline de rable nemţeşti la mîna a treia, tot Bucureştiul post-revoluţionar te îndemna să cheltuieşti banii şi să-ţi depui lapţii cu folos. Apăruseră cupoanele. Se deschiseseră băncile. Se vînturau maradonarii. Vuia strada de alba-neagra. Vestul Estului sălbatic răsărea la Bucureşti. Şi uite că mă trezesc cu tizul meu, librarul de la Cartea Românească, care, în zorii democraţiei, vine la mine şi-mi propune o afacere. Lanţul Sfîntului Anton, versiune revizuită. Versiune cu premii”. Dincolo de peisaj se află, însă, fiinţa vie, aceea care, de pildă, „privea cu înţelegere” refacerea şi destrămarea cuplurilor în ruinele cutremurului din 1977; e fiinţa vie, cum îi spunea „marea europeană” în Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach şi Drumul ascuns. 
Povestea oraşului din cartea lui Florin Iaru este, înainte de toate, a oamenilor săi; aici, între bucureşteni obişnuiţi, bogaţi, fiţoşi sau cei din „fauna” sa inconfundabilă, se află poezia, miezul prozelor din Fraier de Bucureşti. Autorul nu urmăreşte o stratificare socială, nu caută neapărat identităţi acolo, nu descrie şi nu „judecă”, iese din tiparul prozei pentru a regăsi o tipologie care, în fond, reprezintă metafora fiinţei interioare a Oraşului; curvele şi peştii de pe Victoriei şi Academiei, doi beţivi, el şi ea, întinşi pe caldarîmul străzii Masaryk, fostă Fucik, ciudaţi care văd extratereştri, găşti de cartier, o vindecătoare şi un ţigan „cu un scînduroi deasupra capului”, pe Banu Manta, grafomanii de prin edituri sînt parte din fiinţa Oraşului, la fel cum scriitorii evocaţi mai înainte, „arabul din colţ”, cu butic de „Cafea”, unde se găsesc „ca în copilărie”, cafea Columbia, „braziliană sau de la antipozi, amestecuri şi rase pursînge”, taximetriştii, „cel mai tare barometru de opinie” din Bucureşti, cîinele de la metrou, căminul din 6 Martie („Era pe la mijlocul anilor ‘70, ehe, ce vremuri – ar spune nostalgicii; fugi, bă, cu poveştile tale de adormit copiii – ar zice moderniştii”), oameni „aterizaţi” într-o fantezie bolnavă sau năruiţi în „viciul românesc al lenei”, blatul, „patent bucureştean”, dar şi febrilitatea amoroasă ori ţepele de la Caritas, FNI, SAFI, Gerald, după ce, în deceniul nouă, aceiaşi bucureşteni aflau că „sîntem capăt de coloană pe ţară şi că de aia flacăra de aragaz era mai mică decît chestia de furnică”; o lume împărţită atunci în două categorii: „cei care ţineau rîndul la lapte şi ceilalţi, care bucătăreau-noaptea”. Peste tot, Florin Iaru caută, cum spune adesea, ceea ce e reprezentativ pentru bucureşteni; iată bucureşteanul-bucureştean: „Dacă n-are bani, bucureşteanul e posomorît. Cum traversează gologanul fanta buzunarului, cum îi lucesc ochii, fluieră şi redevine omul senin dintotdeauna”; „Pentru bucureşteanul – bucureştean, cel mai negru moment al oraşului a fost mineriada din 14-15 iunie”; „Bucureştenii au o altă idee despre lume şi timp”; „Bucureşteanul e curios. E foarte curios. Şi-ar da şi viaţa, cu condiţia să nu moară de tot”. În sfîrşit, Mişu din Poveste de iarnă (II): „Degrabă spuitor de bancuri nevinovate, prietenul meu Mişu a ajuns la vîrsta maturităţii fără griji şi fără regrete. Se îndrepta senin spre anonimatul vesel al tuturor bucureştenilor joviali. Scăpase de soba din baie, cu care păcălise ultimele ierni ale fostului regim, îşi cîştigase un loc sigur la serviciu, s-a recăsătorit şi, ca orice om obişnuit, a făcut şi un copil, o fetiţă, Smărăndiţa. Nu mîncase căcat niciodată, aşa încît, spre maturitate, îşi putea evalua viaţa tot cu zîmbetul pe buze şi putea privi pe oricine drept în ochi”: anonimatul vesel al tuturor bucureştenilor joviali e, deopotrivă, al lui Mitică, dar şi al lui Lică Trubadurul: „Bucureşteanul e un Mitică, deci om raţional, dar cam dus. E suficient să adie o minune în zonă, că el a şi mirosit-o!”, scrie Florin Iaru; cînd e „dus”, Mitică, omul raţional, jovialul lui Caragiale, se transformă într-un „cintezoi” care pune pe jar fetele din mahala, devine Lică Trubadurul din Concert din muzică de Bach sau bucureşteanul boier, sărac, cu işlic ori cu joben din Istoria Bucurescilor a lui G.I. Ionnescu-Gion. Doar bucureştenii se pot numi Mitică, spune Florin Iaru; ceilalţi, din provincie, se cheamă Costică; numele, adaug în spiritul şi litera Văcăreştilor, rimează cu Fraierică: de Bucureşti, de Iaşi... 

 

 

Vizualizări: 39

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

197 state 

(ultimul: Anguilla)

Numar de steaguri: 260

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 45

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

28 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor