cultură şi spiritualitate
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cine-a-fost-primul...
Idile din trecut. În acest articol se destăinuiește cum, în decursul veacurilor, unele englezoaice din cea mai înaltă aristocrație, răpite de farmecul munților și plaiurilor noastre, fermecate mai ales de voinici chipeși, de viță domnească, veneau să locuiască în țările românești. Cititorul va mai afla și alte lucruri interesante.
Cronicarii pomenesc de Lady Craven (foto dreapta), care a vizitat țările române acum vreo 150 de ani, pe vremea lui Mavrogheni-Vodă. Fiind poftită la curte, meterhaneaua - adică muzicanții turci - au cântat un persef și un taxâm în cinstea ei. A răbdat cât a răbdat nobila și sensibila doamnă; dar purtătorul tubelicului (un fel de tobă mare, îmbrăcată în roșu), începând să bată cu furie într-însa, iar alții să sune din cimbale, să sufle cu putere în trâmbițe și să țiue din surle, biata Lady Craven a leșinat.
Când veni însă și rândul lăutarilor să „zică” și ei cântece de ale noastre, se spune că Lady Craven, bătând din palme ar fi exclamat:
- N-am auzit nici când un viers mai frumos ca acesta!
Unii presupun că Lady Craven ar fi auzit taraful lui Stan Barbu, născut pe la 1750, tatăl vestitului Barbu Lăutaru.
Dar ce căta Lady Craven în România? Cu ce prilej venise pe la noi și ce o reținea aici? N-aș putea răspunde cu preciziune la această întrebare. Las pe cititori să deslege enigma.
Voi cita însă pe marele nostru istoric, dl. profesor N. Iorga, care ne povestește, cu multă discrețiune, despre o idilă a Arabelei Stuart, o urmașă a regelui Iacob. Nobila și frumoasa doamnă, iubitoare de aventuri, avea mare plăcere să se îmbrace în costume orientale.
Își adusese un costum național până și din țările românești. Într-o zi, zărind pe un tânăr moldovean, Ștefan Bogdan, mlădiță din Ștefan cel Mare, scoborâtor din Petru Rareș, inima-i fu pe dată furată. Unde și cu ce prilej s-au întâlnit tinerii?
Asta se petrecea pe la începutul secolului al XVII-lea, adică cu 100 de ani înainte de a veni Lady Craven în România. Pe vremea aceea, Ștefan Bogdan – care de fapt era „beizadea”, adică prinț, fiu al fostului voievod moldovean Iancu Sasul – umbla să ajungă și el domn.
În rătăcirile sale, pline de râvnă, ajunsese și prin Anglia, unde credea că va găsi sprijin pentru planurile lui ambițioase.
La Londra, s-a închegat idila între cei doi tineri, cari până atunci erau despărțiți de nouă mări și nouă țări. Și se pare că ochii albaștri au vrăjit, atât de mult, pe feciorul de domn, încât dânsul nu s-a mai întors la noi.
După cercetările, tot ale d-lui prof. Nicolae Iorga, cel dintâi englez sosit la noi, ar fi fost Hareborne, prin secolul al XVI-lea. În Evul Mediu, nu găsim nici o urmă care să ne arate că ar fi fost vreo atingere între cele două popoare. Prin secolul al XVI-lea însă, noua politică a reginei Elisabeta îndrumează pe englezi să caute noi drumuri spre Orientul îndepărtat.
Hareborne, citat mai sus, numit agent comercial englez în Turcia, a trecut prin Moldova lui Petru Șchiopul (foto sus), înainte de a ajunge reprezentant al Suveranei Angliei, în Capitala Imperiului otoman. Vasele engleze, venind să ia grâu din porturile Dunării, ar fi apărut la noi mult mai târziu, abia prin 1830 – 1850.
Influența intelectuală a unui popor asupra altuia este de multe ori insesizabilă. Românii, dornici de cultură, au fost totdeauna primitori la infiltrații culturale. Totuși, scrierile engleze despre România sunt mai vechi decât cele românești despre Anglia.
Astfel, d. Petre V. Haneș, în lucrarea sa „Un călător englez despre români”, citează pe consulul englez la Constantinopol, Thomas Thornton, care, pe la 1807 – 1812, a scris un studiu despre Turcia, lucrare unde găsim detalii foarte interesante despre „starea geografică, civilă și politică a principatelor Moldova și Valahia”, pe vremea lui Tudor Vladimirescu.
În revista „Contemporanul”, prin deceniul al optulea al veacului trecut, se discuta chestiunea Shakespeare – Bacon, care pasiona și pe elevii de liceu de pe acea vreme. Iar „Convorbirile literare” publicau traduceri din literatura engleză.
Între tălmăcitori erau: Anghel Dumitrescu, care se ocupa de Macaulay; St. Vârgolici tălmăcea pe Byron; Titu Maiorescu populariza pe Herbet Spencer, iar la cursul său dela Universitate acorda o deosebită atenție filosofiei engleze. Pe de altă parte, istoricul A.D. Xenopol discuta monumentala operă a lui Buckle: „Istoria civilizației engleze”.
P. P. Carp a fost însă cel dintâi, care acum trei sferturi de veac, a tradus în limba moldovenească – de-a dreptul din cea englezească – pe Shakespeare. E vorba de tragedia Othelo, publicată în „Convorbiri Literare”.
Macbeth, tipărit într-o broșură, a apărut în 1864, cu următoarea copertă, în ortografia timpului:
MACBETH
Tragedie în cinci acturi de Shakespeare
tradusă din englesesce de P. P. Carp
Publicație a Societății „Junimea”
Pe de altă parte, încă din 1856, scriitorii englezi începuseră să traducă poezia noastră populară, după Alexandri, descoperind o țară plină de originalitate, o clasă conducătoare inteligentă și o lume țărănească de cel mai mare interes.
Abia după marele războiu au început să apără studenți români și prin universitățile engleze. D. prof. Pârvan este primul profesor român care a fost auzit acolo. Ne mândrim de asemenea că d. Nicolae Iorga a fost proclamat doctor onorific al universității din Oxford.
Vizita recentă a M.S. Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voevod Mihai, strănepoți ai reginei Victoria, la Curtea celui mai puternic împărat al Pământului, e menită să dea și un mare avânt raporturilor intelectuale, economice și financiare dintre cele două țări, cari au fost apropiate și prin progresele tehnice ale veacului.
Adică mijloacele moderne de comunicație pe uscat, pe ape și prin văzduh. Înainte vreme, o călătorie dela București la Londra însemna un adevărat act de eroism, iar o scrisoare sosia după câteva luni, dela expedierea ei.
Astăzi, câteva ceasuri numai după grandioasele ceremonii din Londra, ziarele Românești apăreau cu fotografiile solemnităților. Chiar în momentul solemnităților, microfonul transmitea, pentru auditorii din România, tot ce reporterul respectiv vedea, în acele clipe, la fața locului.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius