Cinci Primarii interbelice

[Bucuresti]

 06 iunie 2014  [Raiden]  Bucurestii lui Raiden  

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2014/06/cinci-primarii-interbeli...

Capitala Regatului Romaniei Mari era divizata in patru sectoare de culori diferite: sectorul I Galben, sectorul II Negru, sectorul III Albastru si sectorul IV Verde. Exista si Primaria Mare. Interesante erau insa edificiile care gazduiau primariile de sector. Cate mai exista si ce s-a ales de ele? –>

Mai intai de toate, cateva elemente comune. Heraldica juca un rol foarte important. Stema Statului sau anumite elemente ale ei se regaseau, intr-o forma sau alta, reprezentate pe cladire. In speta, era vorba de stema mica a Regatului. Pentru clarificare, una din putinele steme regale in piatra ramase in Bucuresti – cea de pe Arcul de Triumf (varianta mijlocie).

Un alt element care aparea era stema Bucurestilor, in varianta de dinaintea Marii Uniri – scutul cu Sfantul Dumitru, ocrotitorul urbei, scut timbrat de o coroana murala, simbolul cetatii.

La nivelul anului 1938, de cand dateaza aceastareconstituire a hartii administrative bucurestene, stema Capitalei fusese modificata. Scutul cu Sf. Dumitru se regasea suprapus unei acvile incoronate. Se mentinea deviza Bucurestilor – „Patria si dreptul meu”. Stema, in forma „republicana” alterata, a fost repusa in drepturi dupa 1989. Este interesant de urmarit evolutia comunelor suburbane in viitoarele cartiere „muncitoresti”.

PRIMARIA GALBENA se gasea la Piata Amzei, intr-un imobil despre care puteti citi mai multe la armyuser pe blog. Stilul modernist, liniile drepte si sobrietatea faceau din cladire un exemplu de edificiu administrativ. Deasupra arcadei de la intrare se regaseau vulturul regal si titulatura – „Primaria Sectorului I Galben”. O particularitate o constituie ornarea fatadei principale cu reconstituiri ale unor peceti medievale, pozate de Stefan si Radu pentru Bucurestii noi si vechi.

Grandoarea fostei primarii a fost stirbita odata cu sistematizarea Pietei Amzei in timpul regimului Dej, cu blocuri staliniste fara nicio valoare arhitectonica. Astfel, cladirea nu mai are perspectiva de odinioara.

Sala Studio a TNB, in anii ’50.

Totodata, in timpul raioanelor, aici isi avea sediul Sfatul Popular al Raionului 30 Decembrie (Ziua Republicii). De cealalta parte a cladirii era Sala Studio a Teatrului National din Bucuresti.

Transformata in Sfatul Popular al Sectorului 1, cladirea Primariei Galbene apare in cateva cadre in filmul „Buletin de Bucuresti”, din anul 1982.

Mult mai gri si mai neingrijita, Primaria Galbena adaposteste in prezent Directia de Taxe si Impozite a Sectorului 1, inspre biserica Amzei. In partea dinspre strada Piata Amzei, se gaseste Teatrul de Copii „Ion Creanga”. Deasupra intrarii la taxe, vulturul regal acoperit dupa 1947 a fost inlocuit de cel republican.

Zona este mizera si aglomerata. Ridicarea unor constructii noi si dubioase a inrautatit situatia fostei primarii. Recent, aceste constructii au inceput sa fie desfiintate si se asteapta o reconfigurare a Pietei. Ramane de vazut cum/daca va fi pus in valoare edificiul edilitar-comunal.

PRIMARIA NEAGRA se gasea intr-un palat superb de inceput de secol 20, la Piata Sfanta Vineri. Dupa 1912, aici si-a avut o perioada sediul si Primaria Capitalei. Intr-o fotografie din anii ’30, monumentalitatea edificiului de vis-a-vis de biserica Sf. Vineri este evidenta, in contrast cu micile case din zona.

Cladirea situata intre Calea Vacaresti si strada Sf. Vineri a devenit, dupa „proclamarea” republicii, Tribunalul noului-creat Raion Tudor Vladimirescu, unde era arondata si strada Mircea-Voda. Ulterior, fosta primarie a adapostit Tribunalul Sectorului 4 si apoi Tribunalul Sectorului 3.

Din nefericire, frumoasa cupola dinspreCalea Calarasilor a disparut odata cu trecerea timpului (ori la bombardamente, ori lacutremure), acoperisul simplificandu-se. Una din ultimele poze cu Tribunalul dateaza din1985 si apartine dlui. Cristian Popescu. Cu Calea Vacaresti deja in demolare, Tribunalul si biserica Sf. Vineri nu au mai rezistat mult. Au fost distruse pentru „sistematizarea” pietei si includerea ei in noul Centru Civic al Bucurestilor ceausisti.

O localizare aproximativa a Primariei Negre pe actuala configuratie ar situa-o pe locul unei mici parti din noua Hala a Unirii (Circul Foamei) si al terminalului multifunctional de transport in comun (careul verde).

PRIMARIA ALBASTRA se gasea pe Calea Rahovei, in apropiere de intersectia acesteia cu strada 11 Iunie. A fost dificil sa gasesc aceasta cladire. Luni la rand am crezut ca fusese pe portiunea distrusa din strada Stirbei-Voda (inspre Podul Eroilor), insa m-am inselat.

Cochetul imobil cu influente art-deco din anii ’20 continea ambele steme mentionate. Deasupra intrarii, in stanga era stema regala, iar in dreapta – stema Bucurestilor.

De-a lungul anilor, perspectiva spre imobil a fost blocata de un gard grosolan. In zilele noastre, edificiul cu tenta rozalie recenta nu mai pastreaza nimic din vechile simboluri, acestea fiind indepartate dupa 1947. In locul lor – careuri goale.

Fosta Primarie Albastra nici macar nu se mai gaseste pe Calea Rahovei, ci pe strada George Georgescu, in apropiere de Liceul „Mihai Eminescu”. Calea Rahovei a fost sectionata in 3 in urma constructiei noului Centru Civic si a bulevardului Unirii. Tronsonul intre acesta si bd. Libertatii a primit denumirea dirijorului roman. In fosta primarie isi are azi sediul un parchet militar.

PRIMARIA VERDE se gasea pe bulevardul Banu Manta. Impunatorul edificiu administrativ a fost ridicat in anii ’30, iar turla sa domina si astazi orizontul orasului. In 1939, cladirea a adapostit si Ministerul de Interne.

Un ornament deosebit este cruciatul (cavalerul) din varful turlei (campanelei). Dupa ce zeci de ani a vegheat orasul de la inaltime, strajerul a fost coborat de pe cladire in urma incendiului recent care a mistuit acoperisul, in timpul consolidarii fostei Primarii Verzi. Va reveni.

Edificiul este astazi mult mai prafuit si mai deteriorat. Neglijenta constanta a autoritatilor si-a spus cuvantul.

Ca dispunere de simboluri heraldice, Primaria Verde este cea mai bogata la acest capitol. Ceasul turlei era odinioara inconjurat de picturi, sterse de-a lungul istoriei. In arcadele de deasupra se regasesc blazoanele provinciilor istorice ale Romaniei. Doar cateva blazoane mai supravietuiesc. Probabil cele trei arcade din centru, umplute cu vopsea neagra, includeau si simboluri regale.

Restul elementelor regale – vulturii incoronati din ornamentele balcoanelor – au fost distruse cu cea mai mare nesimtire.Sfatul Popular al Raionului Grivita Rosie din capitala Romaniei comuniste nu isi permitea simboluri reactionare.

La fel s-a intamplat si cu stema orasului, „abolita” de puterea emanata de la Moscova. Am pozat cea mai „intreaga” stema dintre toate, restul sunt de nerecunoscut. Cu toate acestea, dupa 1989, nimeni nu a avut initiativa sa restaureze aceste ornamente deosebite. In zilele noastre, aici isi are sediulPrimaria Sectorului 1.

Tot in anii comunismului s-au ridicat blocuri imprejurul Primariei, care nu mai are aceeasi prestanta ca atunci cand era opozabila unor cladiri de rang mai mic.

Desigur, nu puteam incheia articolul fara o referire la Primaria Generala. La 1842, in capatul dinspre Piata Mare (Unirii) al strazii Bazaca, se ridica o casa ce adaposteste Primaria Comunei Bucuresci. Focul din 1847 distruge acest sediu, astfel incat Primaria se muta pe Ulita Maghistratului, pe cealalta latura a Pietei. Revine apoi in capatul strazii Bazaca, intr-o casa cu etaj. Reconstituirea centrului orasului intre 1847-1854, de Radu Oltean, surprinde aceasta situatie.

Pe „Calauza Beldiman”, Primaria se localizeaza pe strada (ulita) Coltei. Nu este vorba de actuala strada cu acest nume, ci desirul de bulevarde de mai tarziu: Lascar Catargiu – Take Ionescu (Magheru) – Bratianu (Balcescu), care au format marele bulevard Coltei in anii Regelui Carol I. Bulevardul Coltei pornea din Piata Victoriei si se sfarsea la Piata Bratianu (Universitatii), de unde se continua cu Ulita Coltei inspre Piata Romei (Lipscani, zona Sf. Gheorghe).

Primaria Mare se localiza cam pe locul Teatrului National de astazi, inspre Ulita Batistei. Se gasea intr-una din casele lui Ion Hagi-Moscu, cumparata de municipalitate in 1882.

A fost demolata in 1912, odata cu largirea bulevardului Coltei. Pe locul ei si al caselor vecine a aparut Maidanul Primariei, unde se avea in vedere constructia unui sediu monumental pentru municipalitatea bucuresteana. In poza de sus din a doua jumatate a secolului 19, Hotelul Kiesch (casa negustoreasca din stanga jos de la sfarsitul secolului 18) se gasea cam unde este astazi rondul de la Universitate. Ulita Coltei trecea pe langa hotel. Mai sus pe ulita, se observa Primaria, casa alba. Vis-a-vis, este vizibila si biserica Enei, demolata in 1977, despre care am vorbit si la“Dupa Bloguri”.

O vreme, Primaria mare a fost relocata in sediul Primariei Negre, la Piata Sfanta Vineri. Apoi, s-a mutat apoi la Palatul Sutu, tot in zona Universitatii. A fost si un concurs de proiecte pentru Primarie. Arhitecti de vaza precum:

Petre Antonescu (o versiune extinsa si cu turla a actualului sediu),

A doua propunere a lui Antonescu –detaliata de armyuser – o combinatie intre Palatul Victoria si turnul Halelor Centrale dinPloiesti.

Ion Mincu (un palat a la Muzeul Louvre, cu puternice influente romanesti),

Giulio Magni (seamana mai mult a gara),

sau Sterian (un Rathaus/Rathuis/Hotel de Ville vestic)…

…si-au depus proiectele, care de care mai fascinante.

Comunistii au mutat Primaria in sediulMinisterului Lucrarilor Publice, pe bulevardul 6 Martie (fost si actual Elisabeta), iar pe Maidanul Primariei au ridicat Teatrul National nou si Hotelul Intercontinental. In anii comunismului, Primaria purta denumirea de Sfatul Popular al Capitalei.

Tot dupa 1948, cladirea a mai capatat un etaj. In zilele noastre, Primaria Capitalei tot aici se gaseste si nu sunt sanse sa-si mute sediul prea curand, doar pe durata consolidarii absolut necesare a cladirii istorice.

 Tag-uri: Arcul de Triumf., BUCURESTI, Bucurestiul nevazut, bulevardul Banu Manta, Calea Călăraşilor, calea rahovei, Calea Vacaresti, Cinci Primarii interbelice, deviza Bucurestilor – „Patria si dreptul meu”, Ieri si azi, istorie, Liceul „Mihai Eminescu”, Piaţa Amzei, Piaţa Sfânta Vineri, poze, Raiden, slider, stema bucurestilor, Strada 11 Iunie, strada Mircea-Voda, strada stirbei voda, Teatrul de Copii „Ion Creanga”, Teatrului National din Bucuresti