altmarius

cultură şi spiritualitate


În antichitate, ca şi astăzi, cina era un moment de destindere în viaţa familială şi în viaţa de societate. Grupaţi în jurul unei mese, după o zi de trudă, membrii familiei puteau să-şi împărtăşească impresii, să facă recapitulări ale activităţii desfăşurate, să întocmească planuri de viitor, să vorbească despre toate lucrurile importante şi neimportante, aşa cum sunt convobirile într-o familie. Dacă însă la cenae, adică la masa de seară, care, de obicei, începea pe la ora trei după amiază, erau invitati şi prieteni, atunci cina se transforma într-un convivium (ospăţ).

Se înţelege cât de mult se însufleţeau discuţiile în acest caz şi ce atmosferă se crea, mai ales dacă la ospăţ luau parte oameni agreabili, între care se puteau angaja discuţii interesante. Atât de plăcute erau momentele petrecute la astfel de ospeţe, încât Cicero, în plină dictatură a lui Caesar, când suferea amarnic că republica sucombase, scrie lui Paetus, unul dintre prietenii săi, dându-i sfaturi să-şi ducă viaţa în comunitate cu oamenii de treabă, plăcuţi şi care ţin la el, pentru că nimic nu poate să procure mai temeinic fericirea decît o astfel de viaţă. Pentru Cicero, fericirea, în acele momente, n-o aducea plăcerea, ci “comunitatea vieţii şi a traiului şi destinderea gândurilor, care se produce mai ales într-o convorbire prietenească, atât de dulce la ospeţe, aşa cum le-au numit cu mai multă înţelepciune străbunii noştri decât grecii. Grecii le numeau symposia sau syndeipna, adică „reuniuni pentru a bea împreună“ sau „reuniuni pemru a cina împreună”, pe când noi le numim „convieţuiri“, pentru că mai ales atunci se trăieşte în comunitate.

Este interesant să urmărim ce se petrecea între zidurile diferitelor case romane la vremea cinei, când oamenii se strângeau în jurul unei mese. Trebuie spus că acest moment al zilei se diferenţia după categoria socială, după avere şi, mai ales, după gradul de civilizaţie. În funcţie de toate acestea – buna dispoziţie sau scrâşnetul din dinti erau extremele.

Înainte de a face această călătorie îmaginară, să ne amintim că romanii luau cina într-o încăpere special amenajată – triclinium – numită astfel deoarece în jurul unei mese pătrate se aflau trei paturi, pe care comesenii şedeau tolăniţi, sprijinindu-se pe cotul stâng, pentru ca să aibă mâna dreaptă liberă, cu care să se poată servi. Latura a patra a mesei rămânea neocupată şi pe acolo sclavii aduceau bucatele.

Meniul unei cine romane – la cei înstăriţi, se înţelege – era foarte bogat. Se începea pringustatio sau promulsis (aperitiv) la care se mâncau scoici, lăptuci, ouă, crustacee şi se bea vin amestecat cu miere. Aceasta era prima parte a cinei. A doua parte, cea principală, consta din două până la şapte feluri de mâncare. Se serveau tot soiul de fripturi, pregătite în variate chipuri, la care se beau vinuri mai alese. Când se începea partea a doua a cinei, se făceau libaţii zeilor şi se arunca pe altar făină amestecată cu sare. În partea a treia a cinei se serveau prăjituri şi, în general, articole de patiserie, precum şi brânză, fructe, vin. Dintre fructe se mâncau, mai ales, merele, de aici proverbul ab ovo ad male (de la ou la mere) adică de la începutul până la sfârşitul unui lucru.

Calitatea ospeţelor sau, mai bine zis, amploarea destinderii la un ospăţ depindea de comunitatea de sentimente şi idei a comesenilor. Cicero se simţea mai bine la ospeţe, fiindcă se afla între prieteni care aveau, mai ales, aceleaşi idei politice. Se întîmpla însă ca, la unele ospeţe, să nu se creeze acea plăcută atmosferă care l-a făcut pe Cicero să spună că, în timpul unui convivium, se trăieşte cel mai intens.

Astfel de ospeţe erau acelea oferite de parveniţi, care, în epoca imperială, mai ales, au oferit material de observaţie şi discuţie prozatorilor şi poeţilor, cum au fost Petroniu, Marţial şi Iuvenal. Parvenitul era un fost sclav sau un om liber din păturile inferioare care, prin diferite mijloace, de cele mai multe ori reprobabile, ajunsese să-şi facă o mare avere. Ospăţul pentru el era un minunat prilej de a-şi etala bogăţia. Aceasta însă era în contrast cu incultura şi manierele lui.

Invitaţii, în aceste cazuri, erau sau oameni de aceeaşi categorie socială, sau „clienţi“, pentru că, în dorinţa de a părea un om la fel cu cei din aristocraţie, el îşi avea „clienţii“ lui, oameni adesea cu mult mai inteligenţi şi cu mai mult bun simţ. Clienţii săraci erau mulţumiţi când primeau o invitaţie la masa câte unui bogat, în nădejdea de a se înfrupta din bunătăţi pe care sărăcia lor nu le îngăduia să şi le procure. Dar decepţia lor era, de multe ori, mare. Parvenitul, pe lângă bădăranie şi incultură, dovedea şi o meschinărie care revolta pe clienţii famelici.

sursa: Magazin istoric, Anul I, Nr.8, noiembrie 1967

cina la romani

Marţial, unul dintre cei mai mari poeţi ai Romei, care a trăit el însuşi viaţa de client, ne descrie, cu măiestrie şi umor amar, o cină la un parvenit:

„Zoilus şade tolănit pe pat în haina-i şofranie şi loveşte pe ceilalţi oaspeţi cu coatele, în dreapta şi în stânga, sprijinindu-se pe aşternut de purpură şi pe perniţe de mătase. Stă-n picioare lângă el tânărul desfrânat şi-i dă pene roşii şi scobitori de lentisc când vomită, iar concubina îi face vânt plăcut, când s-a încălzit, din evantaiul de culoarea prazului. Un sclav îi alungă muştele cu varga de mirt. Maseza, cu multă dibăcie, îşi plimbă mâinile pe toate mădularele…

El împarte conducătorilor de palestră organele mistreţului, iar concubinului îi dă pulpa de turturea. Şi, în timp ce nouă ni se pun înainte vinuri acre, ligurice sau musturi fierte la fum din Massilia, el închină, din cupe de cristal, unui bufon, vin de pe vremea consulului Opimius (adică vin de peste o sută de ani). Apoi, Zoilus, stropindu-se cu parfumuri fabricate de Cosmus nu se roşeşte să ne împartă dintr-o scoică aurită pomadă cu care se dă o prostituată săracă. Noi stăm la masă şi, când ni se face semn, primim poruncă să păstrăm tăcere la sforăiturile lui“.

Crimă la cină

Cinele împăraţilor, unde, adesea, se săvârşeau adevărate crime, cum a fost aceea a otrăvirii lui Britanicus, erau şi ele expresie a moravurilor societăţii timpului. Tacit istoriseşte tragicul episod al asasinării lui Britanicus, pe care împăratul Nero îl socotea un rival primejdios.

„Era obiceiul ca fiii împăraţilor să ia masa împreună cu alţi fii de nobili, de aceeaşi vârstă, şezând sub ochii rudelor, la o masă proprie şi mai restrînsă. Acolo lua masa Britanicus. Dar fiindcă un anume sclav gusta din mâncărurile şi băuturile lui s-a găsit acest vicleşug. I se dă lui Britanicus o băutură nevătămătoare, dar prea fierbinte, gustată de sclav. Apoi, de vreme ce Britanicus o respinge din pricina fierbinţelii, i se toarnă în apa rece otravă care în aşa fel a pus stăpânire pe toate mădularele lui, încât dintr-o dată i-a lipsit şi glasul şi cunoştinţa. Cei de faţă se agită. Nepuşi în curent unii o iau la fugă, dar cei cu o inteligenţă mai pătrunzătoare rămân pe loc, înmărmuriţi şi cu privirile spre Nero. Acesta, întins pe pat cum era şi luând un aer de nevinovăţie, zice că Britanicus obişnuieşte să facă aşa din cauza epilepsiei de care este zbuciumat din fragedă copilărie, dar c-o să-i revină cu încetul vederea şi cunoştinţa. (…) După o scurtă tăcere, ospăţul şi-a reluat veselia.”

Este, în această povestire, un exemplu de răbufnire tragică a luptei surde pentru putere dintre Nero şi mama sa Agripina, care, imprudentă, într-o discuţie violentă cu fiul ei, îl ameninţase că-l va sprijini pe Britanicus să vină la tron. Cunoscându-şi bine fiul, ea îşi dădea seama că uciderea lui Britanicus constituia începutul crimelor cărora, mai târziu, le-a căzut victimă şi ea.

sursa: Magazin istoric, Anul I, Nr.8, noiembrie 1967


Vizualizări: 58

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

184 state (ultimul: Congo)

Numar de steaguri: 247

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 58

1 stat are peste 500,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 60.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 30,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 10.000 clickuri (Italia,Germania)

4 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia,  FrantaMarea Britanie)

12 state au peste 1,000 clickuri (SpaniaCanadaUngaria, Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsrael, GreciaElvetia, Brazilia)

35 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4 ART LIBRIS

http://www.artlibris.ro/

5. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

6. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

7 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

8. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

9. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

10. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

11. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

12. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

13. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

14. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

15. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

16. ROMANIAI MAGYAR IRODALMI LEXIKON

https://www.facebook.com/irodalmilexikon/

17. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

18. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

19. TIMBREE

www.timbree.ro

20. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

21. MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

22. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

23 VIA BUCURESTI

http://viabucuresti.ro/category/articole/

24. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

25. BUCURESTII VECHI SI NOI

http://bucurestiivechisinoi.ro

26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

29. GHID VIDEO TURISTIC

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/default.as

30. ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

31. FILME DOCUMENTARE

http://www.filmedocumentare.com/filme-a-z/

32. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

33. ISTORIA ROMANIEI

http://istoriaromaniei.com/wp/

34. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

35. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

36. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2017   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor