Catedrala Sfantul Spiridon - Insula Corfu

[altmariustotal ortodox]

Catedrala Sfantul Spiridon este cea mai renumita biserica ortodoxa din Insula Corfu, Grecia. Aceasta biserica pastreaza, cu mare evlavie, Moastele Sfantului Ierarh Spiridon al Trimitundei, cinstit si ca ocrotitor al insulei. Insula Corfu, avand o suprafata de 600 de kilometri patrati, o lungime de 63 de kilometri si cu o latime de 28 de kilometri, este asezata pe coasta vestica a Greciei, in nordul Marii Ionice. Insula se afla la numai doi kilometri distanta de tarmul Albaniei.

Capitala insulei este Corfu Town, numele antic al acesteia fiind Kerkyra. Grecii, romanii, venetienii si francezii au ocupat pe rand insula, fiecare punanadu-si amprenta asupra locului. Din anul 2007, capitala insulei este inclusa in lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

 

Dintre cele 37 de biserici aflate in zona, cele mai importante sunt: Biserica inchinata Maicii Domnului din Pestera; Catedrala Sfantul Spiridon, care adaposteste Moastele sfantului; Biserica Sfintii Iason si Sosipatru, aceasta fiind si cea mai veche biserica din intreaga insula.

Catedrala Sfantul Spiridon din Insula Corfu - scurt istoric

Avand cel mai inalt turn din oras, Biserica Sfantul Spiridon poate fi vazuta de aproape oriunde ar fi privit orasul. Biserica a fost construita in anul 1596, ea inlocuind vechea Biserica Sorokos, daramata in urma zidirii zidurilor orasului vechi. Moastele Sfantului Spiridon au fost asezate in aceasta localitate in anul 1453.

 

Biserica este o basilica cu o singura nava centrala, avand un turn clopotnita foarte inalt. Ceasul de pe clopotnita aminteste de cel de la Biserica Sfantul Gheorghe, din Venetia. Doua bucati mari de marmura alba, lucrate in Venetia, in anul 1852, dupa cum se marturiseste in pisania bisericii, scrisa in limba latina, despart nava centrala de Sfantul Altar.

Tavanul bisericii, deosebit de valoros, fusese initial alcatuit din placi de lemn, aurite si sculptate de catre artistul P. Doxaras, care a lucrat la ele pana in anul 1727. Lipsa de grija si de conditii favorabile au dus la avarierea tavanului, reparatiile si inlocuirea acestuia fiind opera lui Nicolae Aspiotis.

 

Nascut in insula Cipru, in anul 270, Sfantul Spiridon a fost fiul unei familii sarace si simple. Crescand in dreapta credinta si ducand o viata de nevointa, Sfantul Spiridon a fost hirotonit episcop de Trimitunda. Sfantul Spiridon a luat parte la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, unde a aparat dogma Sfintei Treimi prin prefacerea unei carmizi in pamant, apa si foc.

Sfantul a trait si a murit in Cipru, de-a lungul vietii sale el savarsind nenumarate minuni. El a fost prins si omorat in vremea persecutiei lui Maximin, in anul 350. Dupa adormirea in Domnul a sfantului, cand saracinii au atacat insula Cipru, localnicii i-au deschis mormantul, spre a lua trupul sau in Constantinopol, spre a nu fi profanat. Trupul sau era neputrezit si frumos mirositor.

 

Dupa cucerirea Constantinopolului, in anul 1453, preotul Gheorghe Kalohairetis, din Corfu, a luat Moastele Sfantului Spiridon cu sine, pe meleagurile natale. Acestea au ramas, pentru o vreme, in familia lui. Facand parte din zestrea nepoatei sale, Asemina, Moastele Sfantului au ajuns in posesia familiei Voulgaris, care le-au asezat in capela personala.

Moastele Sfantului Spiridon au fost asezate in actuala locatie in anul 1590, cand biserica cea veche din Sorokos a fost daramata, spre a fi zidite zidurile cele fortificate ale orasului. Anual, in oras au loc patru mari procesiuni cu Moastele Sfantului Spiridon.

 

Prima procesiune are loc in Duminica Floriilor, zi in care localitatea Corfu a fost izbavita de o plaga cumplita, in anul 1630. Incepand cu ora 11.00, Moastele Sfantului Spiridon sunt purtate, cu mare fast, pe marile bulevarde ale orasului, precedate de toate orchestrele filarmonice din insula Corfu. Traseul are in vedere vechile ziduri ale orasului, de unde sfantul a alungat plaga.

Cea de-a doua procesiune este si cea mai veche din insula. Acest obicei a inceput in vremea dominatiei venetiene cand, din motive de siguranta, procesiunea cu Sfantul Epitaf a fost interzisa, doar cea cu Moastele Sfantului avand voie sa aibe loc. Aceasta procesiune a inceput in anul 1550, cand Sfantul Spiridon a salvat insula de la foamete. Aceasta procesiune incepe la ora 09.00, in Sambata Mare, in acelasi timp cu procesiunea cu Sfantul Epitaf, pornind de la Biserica Sfantul Spiridon. Orchestra filarmonica din Corfu canta anumite cantari speciale, printre care: „Cande Lacrime" alui Michelli, „Hamlet" a lui Faccio si „Marsul funebru" din Simfonia Eroica, a lui Bethoven.

 

Cea de-a treia procesiune are loc in prima duminica din luna noiembrie, aducand aminte de cea de-a doua izbavire a localitatii Corfu de molima, tot de catre Sfantul Spiridon, in anul 1673.

Cea de-a patra procesiune aminteste eliberarea orasului Corfu de sub asediul turcilor otomani, dupa mai bine de o luna de presiuni militare. Procesiunea din ziua de 11 august aminteste izbavirea orasului din mana turcilor, din anul 1716. Localnicii spun ca Sfantul Spiridon s-a apropiat de armata otomana avand in mana o torta aprinsa si o cruce. Speriindu-se groaznic, turcii au lasat in paca localitatea si au fugit din insula.

Contele venetian Schulenburg a fost cinstit de venetieni, pentru puterea lui de a gestiona asediul si a apara localitatea Corfu. Cu toate acestea, cu totii au recunoscut ajutorul primit de la Sfantul Spiridon. Cu aceasta ocazie, venetienii au legalizat slujba si pomenirea Sfantului Spiridon in ziua de 11 august, ca aducere aminte de ajutorul primit din partea sfantului.

In anul 1716, compozitorul Antonio Vivaldi, la cererea Republicii Venetiene, a compus oratoriul "Juditha triumphans", in cinstea acestui maret eveniment. Aceasta opera a fost compusa si cantata in luna noiembrie, anul 1716, in Venetia, de catre orchestra si corul Ospedale della Pieta.

 

Sfantul Spiridon face mari minuni si astazi, cea mai vadita dintre ele fiind aceea ca papucii din picioarele sfintelor sale Moaste, in racla, se tocesc in timp, nimeni umbland la ei. Papucii Sfantului Spiridon trebuie schimbati periodic. Acesta este semnul ca Sfantul umbla neincetat prin lume, spre a asculta si implini rugaciunile celor ce il cheama in ajutor.

Teodor Danalache