Carpații Meridionali

[altmariusnature]

https://lantulcarpaticinromania.wordpress.com/carpatii-meridionali/

    Carpații Meridionali, alături de Carpaţii Orientali și Carpaţii Ocidentali reprezintă cele trei mari grupe muntoase ale României. Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la sud, deci meridionali ca poziție) față de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și limita lor nordică.

Carpații Meridionali reprezintă cea mai masivă, tipică și spectaculoasă regiune montană a țării, având unele similitudini cu Alpii. Parte distinctă a Carpaților Meridionali, Munţii Făgăraş, cei mai spectaculoși, înalți și sălbatici munți ai României, i-au inspirat pe geograful francez Emmanuel de Mortanne să-i denumească și Alpii Transilvaniei, conform lucrării sale Recherches sur l’Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates meridionales), publicată la Paris, Editura Delagrave, 1906.

Limita lor vestică, spre Carpaţii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timiş-Bistra-Haţeg-Stei-Orăstie , iar limita lor estică (spre Carpaţii Curburii) o reprezintă Valea Prahovei. Limita sudică a Carpaților Meridionali o reprezintă un abrupt major (pe alocuri având o diferență de nivel până la 1000 m) format din trei grupe: SubcarpăaţiiCurburii (între Prahova și Dâmboviţa), Subcarpaţii Getici (între Dâmboviţa și Motru) și Podişul Mehedinţi (între Motru și Dunăre).

Grupe majore de munți:

În Carpații Meridionali se disting patru grupe majore de munți:

• Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului, sau grupa extrem estică;
• ,Grupa montană Ieyer-Păpuşa-Făgăraş, sau grupa estică;
• Grupa montană Şureanu-Parâng-Lotrului, sau grupa centrală și
• Grupa montană Retezat-Godeanu, sau grupa vestică

    a)Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului este grupa majoră extrem estică a Carpaţii Meridionali. Grupa, așa după cum îi arată și numele cuprinde trei grupe montane, uneori numite sub-grupe montane, care au denumiri de munți:

1. Munţii Bucegi, având cel mai înalt vârf al lor, cu 2505 m, Vârful Omu, Munții Bucegi,
2. Munții Leaota, având cel mai înalt vârf, cu 2133 m, Vârful Leaota, Munții Leaota și
3. Munții Piatra Craiului, cu cel mai înalt vârf, 2238 m, Vârful La Om, Munții Piatra Craiului, cunoscut și ca Piscul Baciului, Munții Piatra Craiului.

   b)Grupa montană Iezer-Păpușa-Făgăraș este grupa majoră estică a Carpaților Meridionali. Grupa, așa după cum îi arată și numele cuprinde două grupe montane cristaline cu altitudini de 2.400 – 2.500 de m, numite munți, și trei grupe montane (sau sub-grupe montane) cu altitudini de 1.500 – 1.600 de metri, numite masive:

1. Munții Iezer-Păpușa – cel mai înalt vârf, 2470 m, Vârful Roșu, Munții Iezer-Păpușa
2. Masivul Ghițu – cel mai înalt vârf, 1622 m, Vârful Ghițu, Masivul Ghițu
3. Masivul Frunții – cel mai înalt vârf, 1534 m, Vârful Munțișor, Masivul Frunții
4. Munții Făgăraș – cel mai înalt vârf, 2544 m, Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș
5. Masivul Cozia – cel mai înalt vârf, 1668 m, Vârful Ciuha Mare, Masivul Cozia, cunoscut și sub numele de Vârful Cozia, Masivul Cozia.

    c)Grupa montană Șureanu-Parâng-Lotrului este grupa majoră centrală a Carpaților Meridionali. Grupa cuprinde șase grupe montane (sau, uneori sub-grupe) cristaline cu altitudini cuprinse între 2.000 și 2.500 de m, numite toate munți. Grupa majoră centrală a Carpaților Meridionali este cea mai omogenă din cele patru grupe ale acestora atât petrografic, cât și ca distribuție geografică și altitudine.

1. Munții Căpățânii – cel mai înalt vârf, 2130 m, Vârful Nedeia,
2. Munții Latoriței – cel mai înalt vârf, 2055 m, Vârful Bora,
3. Munții Lotrului – cel mai înalt vârf, 2242 m, Vârful Șteflești,
4. Munții Cindrel – cel mai înalt vârf, 2245 m, Vârful Cindrel,
5. Munții Parâng – cel mai înalt vârf, 2518 m, Vârful Parângul Mare și
6. Munții Șureanu – cel mai înalt vârf, 2130 m, Vârfu lui Pătru.

    d)Grupa Retezat-Godeanu, al cărui nume este dat de Munții Retezat și Munții Godeanu, cele mai mari masive montane ale grupei, se află în vestul Carpaților Meridionali, între râurile Jiu și Strei la est și Culoarul Timiș-Cerna la vest. La nord, Culoarul Bistrei îi desparte de Munții Poiana Ruscă, iar la sud intră efectiv în contact cu Podișul Mehedinți și Subcarpații Olteniei.

Grupa Retezat-Godeanu are un relief glaciar bine dezvoltat, cu circuri, tăuri și văi glaciare maiestoase, oferind o varietate petrografică a grupei ce constă din șisturi cristaline (predominant), granit, calcare (mai ales în sud-vest) și conglomerate. Grupa Retezat-Godeanu cuprinde șase subgrupe montane (denumite munți) și trei masive montane (denumite masive).

  Munții:

• Munții Retezat, localizați în partea nord-estică a grupei, cu altitudini de peste 2.500 m, având în Vârful Peleaga cel mai înalt vârf al Retezatului și al întregii grupe cu 2.509 m;
• Munții Godeanu, în partea centrală a grupei, se înalță la altitudini de peste 2.200 m, cu cel mai înalt punct în Vârful Gugu, 2291 m;
• Munții Țarcu, situați în partea nord-vestică, cu altitudini de peste 2.100 m, având în Vârful Căleanu, cu 2.196 m cel mai înalt vârf al său;
• Munții Vâlcan, se găsesc în partea de sud-est a grupei, având în Vârful Oslea cel mai înalt vârf al lor, cu 1946 m;
• Munții Cernei, predominant alcătuiți din roci calcaroase, se găsesc în partea de sud-vest a grupei, având ca cel mai înalt vârf al lor, cu 1928 m, Vârful Dobrii;
• Munții Mehedinți, alcătuiți de asemenea din calcare, cu altitudini mai mici, se găsesc în sud-vest, dar la est de Munții Cernei, având cea mai înaltă culme a lor în Vârful lui Stan cu 1466 m.www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/04/Carpatii-Meridionali1.jpg" width="577" height="433" srcset="https://i0.wp.com/www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/04/Carpatii-Meridionali1.... 1.5x" scale="1.5" />