Calendar Ortodox (Sinaxar) - 26 noiembrie 2010

[altmariustotal ortodox]

Sinaxarul: Ocrotitorul copiilor

http://www.ziarullumina.ro/articole;1444;1;48660;0;Sinaxarul-Ocroti...

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi pe Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul, Cuviosul Alipie Stâlpnicul (sec. VII), Cuviosul Nicon, Cuviosul Iacob Pustnicul († 457), Cuviosul Iona, Arhiepiscopul Novgorodului, Cuviosul Nicon († 1426), Cuviosul Varlaam din Pecersca (Kiev, sec. XI), Cuviosul Acachie cel de la Scara, Cuviosul Sil, Episcopul Corintului, din Persia, şi pe Sfântul Noul Mucenic Gheorghe

• 

Hiotul († 1807).

Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul a trăit în urmă cu 1.300 de ani în provincia Paflagonia din Asia Mică, teritoriul Turciei de astăzi. Încă din pântecele mamei sale a fost sfinţit lăcaş al Duhului Sfânt. Când a ajuns la maturitate a împărţit averea sa săracilor şi s-a făcut monah. El a întrecut pe toţii călugării în asprimea vieţii şi în ostenelile sihăstriei. S-a retras într-o peşteră unde s-a învrednicit de la Bunul Dumnezeu de darul tămăduirii bolilor, mai ales pentru copii. Părinţii cărora le mureau copiii dobândeau alţii dacă chemau în ajutor numele lui. De aceea, Sfântul Stelian este ocrotitorul şi tămăduitorul copiilor, fapt pentru care în icoană îl vedem purtând un prunc în braţe.

O parte din moaştele Sfântului Stelian se află în Biserica "Sfântul Stelian-Lucaci" din centrul Bucureştiului din 1736, fiind dăruite comunităţii de aici de Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, ctitorul sfântului lăcaş.

Cuviosul Alipie Stâlpnicul (sec. VII)

Originar din Adrianopolisul Paflagoniei, Sfântul Alipie a fost ales de Dumnezeu încă din pântecele mamei sale. Mama cuviosului a visat într-o noapte că ţinea în braţe un miel frumos cu două lumânări aprinse lipite de corniţe. Acestea erau faptele bune ale pruncului. Întrucât i-a murit tatăl, copilul a fost dus la biserică la vârsta de şapte ani şi încredinţat Episcopului Teodor, care din acel moment i-a devenit părinte duhovnicesc. Dând dovadă de multă înţelepciune, de curăţie şi de cumpătare, Sfântul Alipie a fost desemnat econom al bisericii, iar apoi hirotonit diacon. Dorind să se retragă în liniştea sihăstriei, Alipie a părăsit în taină Paflagonia. După mai multe zile de căutare, Episcopul l-a găsit în oraşul Evaita din părţile Pontului şi l-a adus înapoi. La un timp, după aceea, Episcopul Teodor fiind nevoit să plece la Constantinopol l-a luat şi pe Alipie cu el, dar din Calcedon acesta a fugit din nou în pustie. Acolo a zidit mai întâi o biserică, apoi pentru a fi mai aproape de Dumnezeu, Sfântul Alipie s-a nevoit timp de cincizeci şi trei de ani pe un stâlp, perioadă în care lupta cu vrăşmaşii nevăzuţi a fost din ce în ce mai intensă. Conştienţi de lucrarea lui Dumnezeu prin el, mulţi oameni veneau să-l vadă şi să-l asculte, iar unii dintre ei doreau să rămână în preajma lui. La rugămintea sfântului, au fost zidite două mănăstiri, una de bărbaţi şi alta de femei, în aceasta din urmă vieţuind mama şi sora lui, Maria. Lumina dumnezeiască de care s-a învrednicit încă din această viaţă este o mărturie a sfinţeniei. În ultimii paisprezece ani, din cauza unor răni, picioarele l-au lăsat şi a rămas culcat pe o parte până la adormirea sa în Domnul, în ziua de 26 noiembrie, trăind 100 de ani.

Cuviosul Nicon

A făcut parte dintr-o familie bogată din Armenia. Auzind în Biserică cuvintele Sfintei Evanghelii de la Matei 10, 37: "Cel ce iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine…", a renunţat la averea sa materială şi a intrat într-o mănăstire unde petrecea în nevoinţă şi rugăciune. Aflând că tatăl său îl căuta prin toate mănăstirile, a ieşit din chinovie şi a început să umble prin sate şi oraşe strigând tuturor: "Pocăiţi-vă!". Pentru aceasta i se mai spune şi "Pocăiţi-vă". A propovăduit până în Insula Creta, apoi în Lacedemona (Sparta-Peloponez). Aici a zidit o biserică în numele Mântuitorului Iisus Hristos în care a trăit în rugăciuni şi postiri până la sfârşitul vieţii.

(Agenţia de ştiri BASILICA)