Calendar Ortodox - 11 iulie 2020

[altmariustotal ortodox]

Sfanta Eufimia

Sfanta Mucenita Eufimia este praznuita in fiecare an pe saisprezece septembrie, ziua muceniciei sale. Sfanta Eufimia a trait in timpul imparatului Diocletian (284-305) si a fost ucisa pentru ca a marturist credinta in Hristos. In data de unsprezece iulie facem pomenire de minunea petrecuta la sfintele sale moaste. Pentru a se descoperi daca invatatura cu privire la cele doua firi din Hristos este adevarata, Sfintii Parinti au scris intr-o carte dreapta credinta - in Hristos sunt doua firi, unite intr-un mod neamestecat, neschimbat, neimpartit si nedespartit si ereticii si-au scris intr-o alta carte invatatura lor si le-au pus pe amandoua pe pieptul Sfintei Eufimia. Dupa putine zile, au deschis din nou racla si au vazut ca la picioarele ei se afla cartea ereticilor, iar cea a Sfintilor Parinti in mainile ei.

Troparul Sfintei Eufimia

Mieluseaua Ta, Iisuse, Eufimia, striga cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc si pe Tine cautandu-Te, ma chinuiesc si impreuna ma rastignesc, si impreuna cu Tine ma ingrop cu Botezul Tau; si patimesc pentru Tine, ca sa imparatesc intru Tine; si mor pentru Tine, ca sa viez pentru Tine; ci, ca o jertfa fara prihana, primeste-ma pe mine, ceea ce cu dragoste ma jertfesc Tie. Pentru rugaciunile ei, ca un milostiv, mantuieste sufletele noastre.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Mucenic Chindeu, prezbiterul;
- Sfantului Cuvios Leon din Mandra;
- Sfantului Mucenic Marchian;
- Sfantului Mucenic Martiroclis;
- Sfintei Olga, imparateasa Rusiei;
- Sfantului Cuvios Nicodim
- Sfantului Cuvios Mucenic Nicodim.

Maine facem pomenirea Sfintii Mucenici Proclu si Ilarie.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

 

.

Calendar Ortodox

Sfanta Olga, imparateasa Rusiei

Sfanta Olga, imparateasa Rusiei, este pomenita de Biserica Ortodoxa pe 11 iulie. Sfanta Sfanta Olga si Sfantul Vladimir, nepotul sau (pomenit la 15 iulie), sunt cei care au increstinat poporul rus. Documentele vremii o consemneaza pe Sfanta Olga ca fiind prima femeie care a condus Rusia si, totodata, primul membru al familiei regale care s-a convertit la credinta crestina.

Problema originii imparatesei Olga este una inca disputata de catre istorici. Potrivit celei mai raspandite teorii, confirmata de Prima Cronica a Rusiei Kievene, Olga s-a nascut in Pskov in jurul anului 890, intr-o familie cu origini varege. Varegii sau vikingii au venit pe teritoriul Rusiei actuale, al Ucrainei si al Belarusului, in timpul secolelor VIII-IX. Aceasta teorie explica si originea numelui ei care deriva din scandinavul "Helga”.

Alte variante istorice sustin ca Sfanta Olga a fost fiica lui Oleg Veshchy, intemeietorul Rusiei Kievene, sau ca era de origine bulgare.

Se cunoaste insa cu exactitate faptul ca Olga a fost sotia lui Igor, fiul lui Rurik, print de Novgorod Rurik, intemeietorul dinastiei Rurik a tarilor rusi, cu care s-a casatorit in jurul anului 903 . In 912, dupa moartea lui Oleg in 912, Igor a devenit conducatorul Rusiei Kievene. In 945 Printul Igor a mers la tribul slav al drevlienilor pentru a strange tributul. Din cauza tributul prea mare, in timpul unei revolte, printul Igor a fost ucis.

Dupa moartea sotului ei, Olga a devenit noul conducator al regatului, in calitate de regent al fiului lor, Sviatoslav, care avea varsta de 3 ani. La scurt timp, dupa uciderea lui Igor, drevlienii au trimis soli prin care ii propuneau Olgai sa se casatoreasca cu Printul Mal. Imparateasa a razbunat insa moartea sotului ei omorand toti ambasadorii.

Ca imparateasa, Olga s-a bucurat de sprijinul armatei si al poporului. In politica interna a devenit cunoscuta pentru stabilirea unui tribut, considerat uneori a fi fost primul sistem de taxe din Europa de Est. O initiat o reforma in ceea ce priveste reimpartirea Rusiei Kievene in unitati administrative ce erau controlate de reprezentantii Imparatesei. Tot imparateasa Olga este considerata initiatoare primelor constructii urbane din piatra in Rusia Kieveana, in special in orasele Kiev, Novgorod si Pskov.

Pe langa toate aceste realizari importante in plan politic-administrativ, cea mai importanta mostenire a sa lasata poporului rus s-a manifestat in plan spiritual. Aceasta a fost posibila prin convertirea sa la crestinism.

Crestinismul a fost introdus in Rusia Kieveana prin misionari greci veniti din Bizant in secolul al IX-lea. O comunitate crestina organizata se cunoaste ca a existat in Kiev in prima jumatate a secolului al X-lea. Primul contact al Imparateasei Olga cu credinta crestina este posibil sa se fi produs prin intermediul membrilor acestei comunitati. Documentele vremii arata insa ca Sfanta Olga a fost botezata in 955 sau 957, in timpul unei vizite oficiale la Constantinopol, primind numele Elena. Potrivit traditiei, catehezele prebaptismale si Botezul au fost oficiate de Patriarhul Polieuct.

Intoarsa acasa, imparateasa incepu sa propovaduiasca dreapta credinta in randul supusilor sai, ridica locaşuri de slujire, printre care si Catedrala Sfanta Sofia din Kiev, unde se afla pana astazi o particica din lemnul Sfintei Cruci daruite de patriarhul Teofilact sfintei imparatese, pe care scrie pana astazi: "Sfanta Cruce pentru renasterea poporului rus, primita de printesa nobila Olga“.

Izvoare europene arata ca in 959 Olga a trimis emisari la Otto I, Imparatul Imperiului Roman de Apus, pentru a-i cere sa i sa-i timita un Arhiepiscop si preoti pentru a sluji in Rusia. In acel timp, Biserica nu era inca despartita, Mare Schisma avand loc in 1054. De aceea, Olga a incercat a luat legatura atat cu Patriarhul de Constantinopol, cat si cu Imparatii Apuseni, in vederea trimiterii de preoti misionari. In acest sens, se cunoaste cazul Episcopul Adalbert de Mgdeburg care, petrecand cativa ani in Rusia, a decis ca toate eforturile de a raspandi crestinismul in aceasta tara sunt in van. Acesta a ales sa se intoarca in Italia.

Este greu de precizat cand anume si-a inceput domnia efectiva Sviatoslv, fiul Imparatesei Olga. Pana in 959 numele Imparatesei apare in documentele din Europa Apuseana ca principal conducator al Rusiei Kievene. Istoricii sustina ca aceasta ar fi putut intra in vigoare in jurul anului 964.

In 968, pe cand Sviatoslav se afla plecat intr-o campanie militara, Kievul a fost atacat de catre pecenegi, o populatie turca semi-nomada. Imparateasa Olga a trebuit sa organizeze apararea orasului. Aceasta trecut la cele vesnice la putin timp dupa asediul Kievului din 969. Printul Sviatoslav a poruncit ca mama sa fie inmormantata cu simplitate dupa randuiala crestina.

Botezul Imparatesei Olga nu a fost nu a condus la convertirea imediata a poporului rus si nici macar pentru la convertirea propriei familii. Fiul ei, Sviatoslav, nu a sprijinit decizia mamei sale deoarece se temea de pierderea respectului armatei din cauza noii  credinte. El nu a putut renunta la credinta pagana. Dar roadele lucrarii misionare ale Imparatesei Olga s-au vazut in activitatea nepotului sau, Vladimir cel Mare, care, in 988, avea sa faca din crestinism religia oficiala a Rusiei Kievene.

In 1547 Biserica Ortodoxa a proclamat oficial sfintenia Imparatesei Olga, numind-o "Intocmai cu Apostolii”. Sfanta Olga a fost primul sfant de origine rusa pomenit in Calendarul Ortodox.

Radu Alexandru