Biografia zilei: Stan Velea

[altmariusliterar]

 http://www.crispedia.ro/Stan_Velea

Stan Velea (29 mai 1933, Poiana Mare, judeţul Dolj - 30 iunie 2007, Bucureşti) este un polonist, comparatist şi traducător. Este fiul Elenei (născută Jienescu) şi al lui Marin Velea, ţărani. A urmat şcoala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Independenţa" la Calafat (1944-1952) şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia slavistică, specialitatea limba şi literatura polonă (1952-1957). Şi-a susţinut doctoratul în 1968 cu o teză despre Wladislaw Reymont. După licenţă e cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Române (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu"), unde rămâne până la pensie.

 

Debutează în 1958 cu un studiu în revista „Romanoslavica", iar prima carte, monografia Reymont, îi apare în 1966. A colaborat cu studii, cronici, recenzii la „Gazeta literară", „Luceafărul", „România literară", „Cronica", „Revista de istorie şi teorie literară" (din al cărei comitet de redacţie a făcut parte din 1991), „Studii de literatură universală" etc. Între scriitorii polonezi din care a tradus se numără Henryk Sienkiewicz, Boleslaw Prus, Wladislaw Reymont, Jaroslaw Iwaszkiewicz, Sîawomir Mrozek etc. Pentru îndelungata sa activitate dedicată promovării literaturii polone în străinătate a fost răsplătit cu importante distincţii culturale şi de stat ale Poloniei: Ordinul Meritul Cultural (1970), insigna Amicus Poloniae (1985), Crucea de Cavaler a Ordinului Meritul Polonez (1997) etc. Academia Română i-a decernat în 1995 Premiul „Titu Maiorescu" pentru volumul al III-lea din Istoria literaturii polone.

 

Format ca student la şcoala lui I.C. Chiţimia, Velea s-a impus ca unul din poloniştii noştri de seamă, aducând o contribuţie importantă la cunoaşterea valorilor acestei literaturi atât prin traduceri, cât şi prin studii de sinteză, monografii şi exegeze comparatiste privind literaturile română şi polonă. În prima secţiune, monografia Reymont supune unei analize atente scrierile clasicului polonez, în corelaţie cu problematica social-umană şi curentele estetice ale epocii, insistând asupra tetralogiei Ţăranii şi relevând filonul ei predominant realist. A doua secţiune este consacrată analizei comparatiste cu literatura română. Se demonstrează că opinia potrivit căreia Liviu Rebreanu şi Pavel Dan au fost influenţaţi de Reymont este gratuită.

 

Studiul relaţiilor între cele două literaturi constituie substanţa volumuluiParalelisme şi retrospective literare (1974), în care sunt puse faţă în faţă romantismul românesc şi cel polon, receptarea unor prozatori români în Polonia (Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu etc.) şi a unor scriitori polonezi în România, precum şi circulaţia unor motive. Tot în perspectivă comparatistă se înscrie excursul Interferenţe literare româno-polone(1989), construit pe două dimensiuni: imaginea globală a răspândirii literaturii române în spaţiul polon şi viziunea caleidoscopică asupra circulaţiei literaturii polone în ţara noastră prin creatorii ei reprezentativi.

 

Scopul fundamental al lui Velea a fost de a elabora o istorie a literaturii polone din perspectiva unui exeget român, analizele şi studiile anterioare, incluse în volumeleScriitori polonezi (1972) şi Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez (1984), constituind etape pregătitoare. Construit din medalioane ale unor individualităţi care au marcat momente majore în evoluţia acestei literaturi, demersul analitic din Istoria literaturii polone (I-III, 1986-1995) este precedat, în cazul fiecărei epoci, de prezentarea fundalului social-istoric şi cultural. Având o documentare temeinică, lucrarea începe cu Renaşterea, continuă cu barocul, cu secolul Luminilor şi se încheie cu romantismul, volumul următor circumscrie realismul critic, naturalismul, mişcarea Tânăra Polonie şi perioada interbelică, ultimul fiind consacrat în întregime contemporaneităţii. Velea nu se hazardează în judecăţi apodictice, ci se rezumă la formulări constatative, pornind de la ideea că numai judecata timpului poate să-şi spună cuvântul în decantarea orientărilor estetice şi în statornicirea valorilor într-o ierarhie.

 

Monografia Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot (1995) are ca punct de plecare capitolul omonim din primul volum alIstoriei..., amplificat printr-o reconstituire biografică mai bogată şi prin aprofundarea demersului interpretativ. Meritul esenţial este de a-l situa pe poetul naţional al Poloniei în contextul romantismului european şi de a-l racorda la valorile acestui curent literar. Între istorie literară şi comparatism se plasează monografia Sienkiewicz (1998), şi ea dezvoltată din capitolul existent în Istoria literaturii polone.Prezentarea aportului la dezvoltarea romanului istoric universal este completată de studiul răspândirii prozei lui Sienkiewicz şi de rolul ei în spaţiul literaturii române. Se lămuresc şi unele divergenţe de opinii cu privire la eventualele influenţe asupra unor scriitori români. Familiarizat cu metodologia studiilor de literatură comparată, Velea şi-a extins preocupările în domeniu, investigând şi aria contribuţiilor româneşti la cunoaşterea literaturii universale şi a filiaţiilor dintre aceasta şi literatura română.

 

În Universalişti şi comparatişti români contemporani (1996) sunt configurate „profiluri" reprezentative: G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Dan Grigorescu, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Edgar Papu, Al. Dima, I.C. Chiţimia, G. Mihăilă etc.Plămada cărţilor (1997), volum alcătuit din articole şi studii de teorie, critică, istorie literară şi comparatism, îşi propune să sugereze câmpul din care se adună informaţiile „plămădite" în infrastructura unor opusuri. În perimetrul aceloraşi discipline interferenţe care au dominat activitatea lui Velea intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic traducerile din literatura polonă în limba română, precum şi ecourile lor, fiind însă mai mult decât o bibliografie comentată critic.

 

Opera literară

• Reymont, Bucureşti, 1966;

• Scriitori polonezi, Bucureşti, 1972;

• Paralelisme şi retrospective literare, Bucureşti, 1974;

• Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez, Bucureşti, 1984;

• Istoria literaturii polone, Bucureşti, I-III, 1986-1995;

• Interferenţe literare româno-polone, Bucureşti, 1989;

• Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot, Bucureşti, 1995;

• Universalişti şi comparatişti români contemporani, Bucureşti, 1996;

• Plămada cărţilor, Bucureşti, 1997;

• Sienkiewicz, Bucureşti, 1998. Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, Bucureşti, 2001.

 

Traduceri

 

• Igor Newerly, Băiatul din Stepele Salice, Bucureşti, 1962 (în colaborare cu Al. Ştefănescu-Medeleru);

• Wladislaw Reymont, Pui de nobili, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1967, Comedianta. Frământări, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1984, Vampirul, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1995;

• Jaroslaw Iwaszkiewicz, Dumbrava de mesteacăn, în Maica Ioana a îngerilor, I, Bucureşti, 1971, (Proză), în Îndrăgostiţii din Marona,Bucureşti, 1972;

• Boleslaw Prus, Anielka, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1973, Avanpostul, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1992;

• Henryk Sienkiewicz, Prin foc şi sabie, I-II, postfaţa traducătorului, Bucureşti, 1973, Pan Wolodyjowski, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1974, Potopul, I-III, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1977, Hania, Bucureşti, 1986, Paznicul farului, ediţie îngrijită şi prefaţă de traducător, Bucureşti, 1987 (în colaborare cu Teodor Holban), Familia Polaniecki, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1987, Pe câmp de glorie, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1992, Prin pustiu şi junglă, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1992, Quo vadis, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1993;

• Slawomir Mrozek, Teatru, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1986, Dragoste în Crimeea, Bucureşti, 1998, Croitorul şi alte piese, prefaţa traducătorului, Iaşi, 2002;

• Zygmunt Krasinski, Regele Wladyslaw Herman, Bucureşti, 1994;

• Stefan Zeromski, Fascinaţia păcatului, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1998;

• Czeslaw Milosz, Valea Issei, prefaţă de Marius Lazurca, postfaţa traducătorului, Bucureşti, 2000 (în colaborare cu Olga Zaicik);

• Wieslaw Mysliwski, Orizont, Bucureşti, 2000.