Biografia zilei: Michelangelo Buonarotti

[altmarius]

Altădată, pe 6 martie

Publicat: 27 Februarie 2016

1475 – s-a născut Michelangelo Buonarroti (pictor, sculptor şi arhitect de geniu), la Caprese, un orăşel aflat lângă Florenţa. A fost al doilea din cinci copii, toţi băieţi. În momentul naşterii lui Michelangelo tatăl său, Ludovic, un nobil scăpătat, a fost ales primar în Caprese, pentru o scurtă perioadă de timp. Familia s-a stabilit în cele din urmă la Florenţa, acolo de unde îşi trăgea rădăcinile. Veniturile erau modeste, şi proveneau de la o fermă pe care o moşteniseră la Settignano.

                                                                           * * *

În copilărie Michelangelo a fost dat în grija unei doici din Settignano, soţia unui pietrar. A avut înclinaţii plastice de mic, dar tatăl său a făcut tot posibilul pentru a i le suprima. La vremea aceea arta era considerată o formă de lucru manual, şi prin ur­mare, nedemnă de un nobil. Totuşi băiatul a fost dotat cu o voinţă puternică, fapt pentru care tatăl său s-a lăsat păgubaş şi i-a permis să devină ucenic în atelierul pic­torului Domenico Ghirlandaio. La scurt timp Michelangelo s-a mutat la un fel de academie de artă, condusă de sculptorul Bertoldo di Giovanni, care era sponsorizată de Lorenzo de Medici (capul celei mai bogate familii din Florenţa). Lorenzo a fost puter­nic impresionat de Michelangelo, pe care l-a invitat să locuiască la reşedinţa sa, tratându-l ca pe un fiu adoptiv. După moartea protectorului său, artistul a vizitat pentru o vreme Veneţia, Bologna şi Roma. La 21 de ani, Michelangelo realizase deja o serie de proiecte, dar acestea erau de dimensiuni reduse. Odată sosit la Roma el a fost solicitat pentru prima sa lucrare de mari dimensiuni, statuia din marmură a lui „Bac­chus”, iar apoi a grupului statuar „Pieta” (care o reprezintă pe Fecioara Maria plângând peste trupul inert al lui Hristos). Această ultimă lucrare a fost considerată o capodo­peră şi i-a consacrat definitiv numele lui Michelangelo. După o lipsă de cinci ani ar­tistul a revenit la Florenţa unde a primit comanda unei statui uriaşe din marmură care să-l reprezinte pe „David”. Aceasta a fost finalizată în 1504 şi a fost aşezată în centrul oraşului. La scurt timp a fost solicitat să realizeze o pictură de mari proporţii, împre­ună cu Leonardo da Vinci. Cei doi însă aveau firi total opuse, iar orgoliul lor a făcut ca lucrarea să nu aibă finalitate.

În martie 1505 Michelangelo a fost chemat la Roma de către Papă, pentru a-i încredinţa proiectul unui monument funerar grandios, cu apro­ximativ 40 de personaje. Lucrarea a durat însă prea mult şi în final a fost de dimensi­uni mult mai mici decât şi-a dorit artistul. Între timp el a realizat o altă grandioasă operă a sa, pictarea plafonului Capelei Sixtine de la Vatican. Când a fost prezentată, a fost imediat considerată o lucrare de o frumuseţe şi o grandoare supraomenească. Fi­ind o fire profund religioasă, picturile şi sculpturile sale emanau de fiecare dată o spi­ritualitate profundă. Michelangelo avea 37 de ani, şi era recunoscut la acea vreme ca fiind cel mai mare artist din lume, iar acest statut nu i-a fost niciodată contestat pe tot timpul vieţii sale. Revenit în Florenţa Michelangelo a obţinut două comenzi importante: Capela de Medici (un spaţiu pentru mormintele membrilor familiei) şi o bibliotecă ce urma să găzduiască faimoasa colecţie de cărţi a familiei de Medici. Nici una din lucrări nu a fost terminată, însă cu toate acestea ele se numără printre lucrările sale reuşite. În 1534 Michelangelo a plecat la Roma şi nu a mai revenit niciodată în Florenţa. Aici a primit comanda pictării unui tablou („Judecata de Apoi”), pentru altarul Capelei Sixtine. De acum încolo el a lucrat în special pentru papalitate, atât ca arhitect cât şi ca pictor.

* * *

Michelangelo s-a stins din viaţă la Roma, la 88 de ani, în data de 18 februarie 1564. Con­form dorinţei sale din testament, a fost înmormântat la Florenţa, în Biserica „Sfintei Cruci”. La funeralii au participat 80 de artişti şi cele mai de seamă personalităţi ale oraşului.

 

VASILESCU GABRIELA