altmarius

cultură şi spiritualitate

 http://www.crispedia.ro/Matei_Alexandrescu

Matei Alexandrescu (30 aprilie 1906, Târgovişte - 5 noiembrie 1979, Bucureşti) este un poet, prozator şi cronicar literar. Fiu al Mariei şi al lui Constantin Alexandrescu, şef de gară, Alexandrescu a urmat şcoala la Câmpulung şi la Târgovişte, unde a absolvit în 1924 Liceul „Ienăchiţă Văcărescu". Ca student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, va frecventa şedinţele Institutului de Literatură şi cenaclul lui Mihail Dragomirescu. Profesorul l-a remarcat şi, după licenţă (1931), l-a inclus în suita sa de asistenţi onorifici. În 1935 îşi pregătea doctoratul cu o teză despre umorul lui I.L. Caragiale. Şef de cabinet la prefectura judeţului Dâmboviţa, va trece apoi la Prefectura Poliţiei Capitalei, urcând treptele ierarhice până la gradul de comisar şi şef al serviciului Controlul străinilor (1932-1942). Va funcţiona apoi la Ministerul Propagandei Naţionale.

 

După epurarea din 1946, urmează pentru el o perioadă tulbure, de provizorat, când lucrează la Consiliul de Miniştri (1946-1947) şi la Adu­narea Deputaţilor (1946-1947). Din 1950, reprofilat în contabil, se va pierde în reţeaua unor întreprinderi şi instituţii mărunte. Când revine în viaţa literară, după 1967, optimismul său e intact; frecventează cenaclul „G. Călinescu" al Academiei Române şi se relansează ca poet şi publicist. Bărbatul frumos şi plin de vigoare, oscilând între tentaţiile senzualismului frust şi seducţiile mondenităţii, va sfârşi, după nouă ani de ţintuire la pat, fără a apuca să-şi vadă reeditată opera.

 

Alexandrescu încarnează, la dimensiuni medii, tipul de scriitor inter­belic. Debutul poetic din 1926 îi este patronat de Perpessicius, la „Universul literar", al cărui colaborator intermitent rămâne până în 1946. Va publica în „Propilee literare", „Bilete de papagal", „Tribuna", „Vremea", „Azi", „Facla", „Revista scriitoarelor şi scriitorilor români", „Revista Fundaţiilor Regale", „Societatea de mâine", „Pagini literare", „Gândirea", „Studio Teatrul Naţional", „Duminica", „Seara", „Fapta", „Săptămâna CFR" etc., iar după 1967, în „Luceafărul", „Steaua", „Tomis", „Argeş", „Orizont" etc.

 

Cu o regularitate bulversată de la o vreme de seismele istoriei, îşi alcătuieşte cărţile de poezie, publicând În insula unde-nfloreau coralii(1931), Leagăn de îngeri (1935), Jocul cuvintelor (1939), Vămile văzduhului (1942),Donna Sixtina (1970) şi volumul retrospectivCatarg (1973). În 1944 face să apară antologiaArdealul cântat de poeţi. Mai puţin sistematic s-a manifestat vocaţia lui critică, al cărei resort l-a constituit uneori înclinaţia polemică.

 

Recenzii şi notiţe critice îi apăruseră în 1926 şi 1927 în „Propilee literare", apoi sporadic în publi­caţiile târgoviştene „Lumea nouă", „Vremea nouă" şi „Avân­tul Dâmboviţei", dar profilul publicistului literar se defineşte abia la „Facla", aflată sub direcţia lui Ion Vinea, unde între 1932 şi 1934 e prezent cu recenzii şi cronici literare, note şi articole, interviuri. A mai colaborat la „Dreptatea", „Tribuna", „Clopotul", „Seara" (ziar în a cărui redacţie va intra în 1942), „Sfarmă-Piatră", „Convorbiri literare" etc.

 

Revista „Litere", apărută din octombrie 1933 până în aprilie 1935, este prima lui tentativă de a se afirma independent şi, poate, de a se impune ca un lider al generaţiei sale, pentru ca în ianuarie-aprilie 1936 să scoată revista „Îndreptar", o compensaţie la eşecul publi­caţiei „Litere"; se încheie astfel scurta etapă „turbulentă" a lui Alexandrescu în viaţa literară. Contribuţiile critice, semnate şi cu pseudo­nimul Ion al Popii, indică o poziţie antilovinesciană, cu evidente simpatii pentru „Gândirea". După două decenii de tăcere impusă, încearcă să se integreze într-un peisaj literar radical schimbat.

 

La sugestia lui Şerban Cioculescu şi a lui Perpessicius, reia interviurile inaugurate în 1932, căutând să găsească punţi de legătură, să reconstituie atmosfera vieţii literare interbelice. Cele mai multe dintre aceste dialoguri au apărut în revista „Ramuri", fiind apoi adunate într-un volum de Confesiuni literare (1971).

 

În ordinea preferinţelor lui Alexandrescu, critica se situa înaintea poeziei. Practicate cu pasiune, exerciţiile sale foiletonistice merg îndeobşte pe linia criticii estetice a lui M. Dragomirescu. Nu i-au lipsit comentatorului plăcerea întâlnirii cu textul de ţinută şi nici capacitatea de a i se devota. Informarea „elegantă, distinsă şi cuceritoare" ar epuiza rostul cronicii, ierarhizările şi judecăţile definitive revenind de drept criticii. S-a rostit cu veneraţie despre Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu şi Camil Petrescu, a respins impostura, experimentul şi modernismul strident. Remarca orientarea liricii europene spre „poezia de construcţie", cerebrală şi era contrariat de neglijarea „patosului", cheie de boltă a capodoperei.

 

Mai târziu a văzut în poezia de la „Gân­direa" un ideal, iar în ortodoxism, o şansă a literaturii române; o opţiune mai mult formală, tradiţionalismul său fiind, ca şi la alţi poeţi ai vremii, o formă de manierism, iar ortodoxismul, pur decorativ. Cea mai utilă contribuţie o constituie convor­birile purtate cu scriitori din toate generaţiile, de la Mihail Cruceanu şi Gib I. Mihăescu la Mircea Horia Simionescu, şi de cele mai diferite orientări, de la avangardiştii Saşa Pană şi C. Nisipeanu la George Talaz şi Eugen Boureanul. Refuzat marilor tensiuni existenţiale, Alexandrescu este un poet laborios, cu debit molcom şi expresie supravegheată, care cultivă, mai mult intuitiv şi cu resurse imaginative obişnuite, o estetică a cuvântului în deplină autonomie faţă de celelalte valori.

 

Placheta În insula unde-nfloreau coralii se constituie ca un ecou al lecturilor modelatoare ale adolescenţei, trecute însă prin filtrul unor însuşiri care se vor dovedi constante: antiretorism, discreţie afectivă, atracţie pentru miniatural şi ingenuu. Variaţiuni pe motive simboliste (oraşul blestemat, ploile putrede, moartea, evadarea în spaţii exotice), versurile, descărnate şi voit pro­zaice, păstrează însă o paradoxală seninătate. Autorul nu construieşte de obicei eufonic, ci plastic, dramatizându-şi ade­sea viziunile: mecanica repetiţiei pare ostentativă până la ironie.

 

În volumul Leagăn de îngeri, poemele refac, în maniera pictorilor populari, imaginea icoanelor tradiţionale, artificiosul fiind cultivat cu intenţie. Graţiosul miniatural alternează cu metafora rară şi asociaţiile surprinzătoare. Centrată pe cuvânt, poetica lui Alexandrescu înclină spre o artă combinatorie; poezia nu e hazard şi gratuitate, ci relevare conştientă a virtuţilor magice ale cuvintelor.

 

Ciclul Descântece, din volumul Jocul cuvintelor, valorifică specia folclorică doar pe latura grotescului şi a vir­tuozităţii verbale, prilej de combinaţii frapante şi de acumulări imagistice din sfera demonicului. Superioare acestor poezii, care, fatal, întâlnesc concurenţa prestigioasă a lui Tudor Arghezi şi Ion Barbu, sunt creaţiile cu aspect baladesc sau descriptiv. Cu Vămile văzduhului, dominanta manieristă se etalează de­plin. Poezia stă acum sub semnul căutării cuvântului prin care himericul devine tangibil. Aluziv şi încifrat la suprafaţă, de ecou expresionist, distilat, discursul liric trezeşte, prin vibraţia lui de profunzime, rezonanţe grave.

 

În Donna Sixtina, fidel propriei înzestrări, poetul îşi adună o parte din sonetele compuse în anii de după război, dând preocupărilor vechi un spor de rigoare formală. E un joc elegant prin labirintul arabescului de imagini, cu voluptăţi şi, frecvent, cu umor subţire. Remarcabile simt alte câteva sonete ce translează în „vers subţire laminat" cuvinte neculceene şi aroma graiului vechi. Pentru Alexandrescu, „jocul cuvintelor" a fost o tentaţie permanentă, în urzeala lui găsind sensul major al poeziei. Incert a rămas profilul prozatorului, pentru că din romanul Venim la putere şi din volumul de nuvele La iubirea patrupedă, pe care le anunţase încă din 1935, n-a publicat decât fragmente. Visa să atingă echilibrul clasic al lui Liviu Rebreanu, romanul urmând să fie o frescă realistă a provinciei, făcută din perspectiva unui tânăr intelectual.

 

Opera

 

• În insula unde-nfloreau coralii, Târgovişte, 1931;

• Leagăn de îngeri, Bucureşti, 1935;

• Jocul cuvintelor, Bucureşti, 1939;

• Vămile văzduhului, Bucureşti, 1942;

• Donna Sixtina, Bucureşti, 1970;

• Confesiuni literare. Dialoguri, I, Bucureşti, 1971;

• Catarg, prefaţă de Ovidiu Papadima, Bucureşti, 1973.

 

Antologii

 

• Ardealul cântat de poeţi, prefaţa editorului , Bucureşti, 1944.

Vizualizări: 32

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor