altmarius

cultură şi spiritualitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Luca Marenzio
Luca conte Marenzio, Komponist des 16. Jahrhunderts.jpg
Luca Marenzio
Date personale
Născut 18 octombrie 1553 Modificați la Wikidata
Coccaglio, Italia Modificați la Wikidata
Decedat 22 august 1599 (45 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale Modificați la Wikidata
Înmormântat San Lorenzo in Lucina[*] Modificați la Wikidata
Ocupație compozitor Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzical Madrigal  Modificați la Wikidata
Prezență online

Luca Marenzio (n. 1553, Brescia — d. 1599, Roma) a fost un compozitoritalian renascentist.

Luca Marenzio și-a desfășurat o mare parte din activitate la Roma, unde a și deținut funcții importante în slujba unor cardinali. A fost extrem de admirat ca autor de madrigaluri, fiind supranumit compozitorul divin.

A fost un strălucit exponent al tehnicii madrigalismelor, ilustrând foarte sugestiv idei sau cuvinte ale textului, prin procedee componistice specifice. A adoptat în compozițiile sale un stil mai cromatic decât se obișnuia în vremea respectivă. A avut tendința de a abandona modurile, în favoarea scărilor minore și majore. Astfel, el a deschis calea către noua Școală Monteverdiană

A compus:

  • Muzică religioasă: mise, motete, Sacri concenti.
  • Muzică laică : 500 de madrigale (9 volume), ,,Villanelle ed arie alla napolitana’’ ( 5 volume).

Muzica

În timp ce Marenzio a scris unele muzici sacre în formă de motete, și madrigali spirituali (madrigale pe baza textelor religioase), marea majoritate a operei sale, și moștenirea sa de lungă durată, o reprezintă numărul foarte mare de madrigale realizate. Ele pot varia enorm în stil, tehnică și ton de-a lungul celor două decenii ale carierei sale. Pentru Marenzio, fiecare text madrigal a prezentat propriile sale probleme, pe care le-a rezolvat strict în ceea ce privește fiecare text în parte: prin urmare, nu există un „ stil Marenzio”. A folosit întregul repertoriu de dispozitive armonice, texturale, și retorice disponibile pentru un compozitor de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Fiecare text madrigal, a fost pentru el o provocare de traducere: cuvântul tipărit în muzică. Până la sfârșitul carierei sale a fost unul dintre cei mai influenți compozitori de madrigal din Europa, iar madrigalele sale anterioare au devenit model pentru noua școală de compoziție de madrigal în Anglia.

Marenzio a publicat 24 de cărți de madrigale și forme asemănătoare, inclusiv o carte de madrigali spirituali; este posibil să mai fi realizat o carte, dar aceasta nu a mai supraviețuit. Nouă dintre colecții sunt pentru cinci voci, șase sunt pentru șase voci, două sunt pentru patru voci, una este pentru patru-șase voci, iar celelalte cinci sunt cărți de villanella, o formă mai ușoară populară la sfârșitul secolului al XVI-lea, realizată doar pentru trei voci. În plus față de muzică laică, el a publicat două cărți de motete, dintre care una s-a pierdut, o carte de antifoane (acum pierdută), și o carte de Sacrae cantiones pentru cinci-șapte voci. Aproape toate lucrările sale au fost inițial publicate în Veneția, cu excepția madrigali spirituali, care a apărut la Roma.

Marenzio a realizat șaptesprezece cărți de madrigale între 1580 și 1589, care includ unele din cele mai expresive, variate și importante lucrări în literatura madrigalului. Cele mai multe dintre madrigale sunt pentru cinci voci, dar el a scris de asemenea, multe pentru patru și șase voci. În toate madrigale lui, Marenzio prezintă cea mai apropiată relație de text și muzică prin utilizarea contrapunctului imitativ, textura cordală și recitativă. [9] în plus a compus și canzonette și villanelle. Aproape 500 de compoziții distincte au supraviețuit. Stilistic, compozițiile sale arată o creștere a gravității tonului, dar în toate perioadele a fost capabil să realizeze unele dintre cele mai uimitoare compoziții unice, uneori într-o singură frază; rareori muzica sa pare neunificată, deoarece a urmat îndeaproape textele poemelor care au fost cântate. În timpul ultimului său deceniu nu numai că a scris din ce în ce mai serios, chiar muzică sumbră, dar a experimentat cu cromaticismul într-un mod îndrăzneț depășit doar de Gesualdo. [10] În madrigalul O voi che sospirate a miglior note) el a modulat complet în jurul cercului cincimi într-o singură frază, folosind grafii enharmonic în termen de acorduri unice (de exemplu, simultan C și D ascuțite plat), imposibil de cântat cu excepția cazului în apropiere unele de temperament egal este respectată.

Chiar mai mult caracteristică a stilului său, și o caracteristică definitorie a madrigalului ca gen, este utilizarea figuralismului: tehnică de oglindire în muzică a unui anumit cuvânt, o expresie sau a unui joc de cuvinte implicate în ceea ce este în curs de cântat. Un exemplu evident ar fi o setare de frază "scufundarea în mare" la o serie descrescătoare a notelor, sau care însoțește cuvântul "angoasă", cu o coardă disonantă, urmată de o rezoluție nesatisfăcătoare.

Marenzio a fost adesea menționat ca "compozitor divin" sau "cea mai dulce lebădă" de către succesorii săi. Ca mulți dintre contemporanii săi, el a utilizat pastorale și poeme de dragoste ale unor poeți italieni bine cunoscuți, cum ar fi Dante și Petrarca, dar puține texte stabilit ca atenție potențialului lor expresiv plin așa cum a făcut Marenzio. Folosind imagini vii, exprimate prin figuralism, el a subliniat emoțiile și stările specifice cuprinse în poezie. În consecință, istorici susțin că Marenzio a dus madrigalul italian în punctul cel mai înalt de dezvoltare artistică și tehnică.

Luca Marenzio (v. 1553 - 1599)

Madrigaux à 5 et 6 voix

1. Come inanti de l'alba à 6 voix, 1581
2. Venuta era à 5 voix, 1580
3. Del cibo onde il signor à 6 voix, 1584
4. Strider faceva à 5 voix, 1581
5. Rimanti in pace à 5 voix, 1594
6. Vezzosi augelli à 4 voix, 1585
7. Crudele acerba à 5 voix, 1599
8. Sestina: Sola angioletta à 5 voix, 1580
9. Tirsi morir volea à 5 voix, 1580
10.Giunto a la tomba à 5 voix, 1584

Concerto Vocale
René Jacobs

Barbara Schlick, soprano
René Jacobs, haute-contre
Marius van Altena, ténor
Guy de Mey, ténor
Michiel ten Houte de Lange, ténor
Harry van der Kamp, basse
Konrad Junghänel, théorbe (Jacob van der Geest), luth (Pierre Abondance)

Enregistrement: août 1981
Design: Arnold van der Waals

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor