altmarius

cultură şi spiritualitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

C.D. Zeletin (pseudonim al lui Constantin Dimoftache; n. 13 aprilie 1935Burdusaci, comuna Răchitoasajudețul Bacău, fostul județ Tecuci) este un poeteseist,traducător, profesor doctor, medic și biofizician român.

Biografie

Studii

Urmează Școala primară în satul natal, având-o învățătoare pe mama sa, Maria, și bucurându-se de instruire muzicală din partea tătălui său, Nicolae.

Frecventează apoi Colegiul Gheorghe Roșca Codreanu din Bârlad (1945-1952).

Este absolvent al Facultății de Medicină din București, Secția Pediatrie (1959).

Activitate științifică

Repere profesionale

  • 1958-1960 - intern clinic prin concurs;
  • 1960-1961 - medic al circumscripției a III-a Hunedoara (categorie grea);
  • 1961-1962 - chirurg la Sanatoriul de tuberculoză osteoarticulară din Mangalia;
  • 1962-1965 - cercetător științific stagiar, prin concurs, la Catedra de Biofizică, IMF București;
  • 1963-1989 - activitate medicală integrată la Institutul Național de Igienă și Sănătate Publică din București;
  • 1965-1983 - asistent la Catedra de Biofizică, IMF București, titularizat prin concurs în 1973;
  • 1974 - Doctor în Științe Medicale, specialitatea Fiziologie;
  • 1973-1990 - membru în comitetul de conducere al Secției de Biofizică a USSM;
  • 1983-1990 - șef lucrări, prin concurs, la Catedra de Biofizică a Facultății de Medicină, IMF București;
  • 1990 - membru al Consiliului Societății Naționale de Biofizică Pură și Aplicată din România;
  • 1991 - redactor-șef al revistei Romanian Journal of Biophysics, Editura Academiei Române;
  • 1990-1993 - conferențiar prin concurs, la Catedra de Biofizică a UMF Carol Davila București;
  • 1993 - profesor prin concurs, Catedra de Biofizică a UMF Carol Davila București;
  • 1994 - membru al Academiei de Științe Medicale.

Rezultate ale cercetării

  • realizator, împreună cu ing. A. Ciureș, al primului dispozitiv de citospectrofotometrie din România (1962-1965) și autor al celor dintâi cercetări prin această metodă, publicate în țară și în străinătate (Nature, London etc.);
  • radiobiologie (investigații privind regenerarea hepatică experimentală, stabilitatea biochimică a moleculelor de ADN etc., prin metoda autoradiografiei și autohistoradiografiei; studii privind incorporarea tisulară de izotopi radioactivi și efectele iradierii interne și externe ș.a.);
  • criobiologia celulei seminale;
  • investigații nedestructive prin deuterare; cercetări privind eventualitatea apariției aberațiilor cromozomiale, induse în culturile limfocitare de către apa grea, acțiunea D2O asupra translocării produșilor macroergici prin membranele celulare cultivate in vitro etc.;
  • biofizica și cibernetica recepției vizuale; cercetări experimentale și teoretice de electrofiziologie, participare la elaborarea unor modele cibernetice;
  • probleme de istoria medicinii: activitatea unor înaintași (dr. Al. Brăescu, dr. Gh. Polizu);
  • a propus etimologia unor termeni cu implicație medicală;
  • Peste 70 de lucrări științifice în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice etc..

Contribuții originale

  • a imaginat, verificat și validat un sistem original de identificare a limfocitelor cu aspect morfologic normal, dar presupuse a fi atinse de impulsul morbid în leucemia limfoidă cronică umană;
  • a semnalat, pentru prima oară (1964), existența a două tipuri ale limfocitului mic în sângele uman normal, propunând o revizuire a formulei leucocitare; a identificat cele două tipuri de limfocite pe baza tehnicii citospectrofotometrice, rezultatele fiind confirmate ulterior prin studii de microscopie electronică (stringentă actualitate după apariția SIDA);
  • a stabilit o serie de indici preciși ai celulei seminale conservate prin frig și congelare, a căror eficiență este reflectată în creșterea indicilor de fertilitate în practica însămânțărilor artificiale din zootehnie;
  • a aplicat modelul cibernetic original al excitației vizuale (conceput împreună cu ing. dr. Sonia Herman) anumitor situații patologice (ambliopia, hemeralopia, retinopatia pigmentară etc.).
  • a descoperit paternitatea unicului sonet al lui Leonardo da Vinci (Se voi star sano osserva questa norma…) în prolegomena poemului medical latin Regimen Sanitatis Salernitanum, numit și Flos medicinae (sec. XIII), dovedind astfel că nu este o poezie originală, ci o traducere din latină în italiană în forma fixă a sonetului.

Activitate didactică

A susținut, vreme de peste 40 de ani, cursuri, conferințe, seminarii și lucrări practice de biofizică la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie„Carol Davila“ București. Între anii 1963 și 1977, a susținut prelegeri și lucrări practice la secția de Biofizică a Facultății de Fizică a Universității București, secție care își satisfăcea activitatea didactică la Catedra de Biofizică a U.M.F. „Carol Davila“ București. Personal sau în colaborare, a publicat sau a colaborat la tratate, manuale și îndreptare de lucrări practice:

  • Curs de biofizică (1963), Prelegeri de biofizică medicală, trei volume (1964 și 1971),
  • Îndreptar de lucrări practice de biofizică (edițiile 1964, 1972, 1975, 1977),
  • Biofizică medicală, Editura didactică și pedagogică, București, 1977,
  • Biofizică medicală (în colaborare cu Sonia Herman) Editura Cerma, București, 1993 (570 pagini),
  • Principii de biofizică umană, două volume (în colaborare cu Sonia Herman), Editura universitară „Carol Davila“, București, 2003.

„Profesorul C. Dimoftache , scrie D.R. în Viața medicală, VI, 31 (241), p. 7, din 5 august 1994, e cunoscut prin arta didactică a prelegerilor sale de biofizică medicală, audiate cu interes de studenți vreme de 30 de ani. Aticismul lor strict e dublat de o vervă intelectuală bine stăpânită și de o permanentă integrare cărturărească, fapt important pentru o disciplină exactă ca biofizica. Totdeauna la obiect, ideile sale se articulează în nobilul spațiu al accepțiunii filozofice și iradiază impresia de fapt intelectual trăit.“

Filozoful, scriitorul și medicul Sorin Lavric scria despre profesorul său de biofizică, alias scriitorul C.D. Zeletin„Marea ciudățenie este că medicul acesta cu aplecări literare, de la care te-ai fi așteptat să-și cultive înclinațiile artistice până la treapta unui amatorism plin de mulțumire de sine, medicul acesta își dusese pasiunea până la pragul unei rafinări de ultimă performanță, impresionând prin acribia cu care traducea din Baudelaire sau Michelangelo, dar mai ales impunând prin erudiție.

De fapt, detaliul care îl singulariza în masa cadrelor didactice de la Medicină era pofta cărturărească. Conferențiarul invoca persoane, cărți sau versuri cu plăcerea cu care alții degustă aroma unui vin bun. O bucurie nesimulată îi însoțea perorațiile, C.D. Zeletin digerând cultură la propriu, ca pe o hrana propriu-zisă, fără ostentație și fără parăzi cabotine. De fapt, Zeletin secreta cultura cu ușurința cu care o glandă își secretă hormonii, porii pielii sale părând anume dilatați pentru a emana particule olfactive de ordin spiritual (…). Dar ce te înmărmurea la Zeletin nu era  atât luxurianța erudiției, înspăimântătoare și inexplicabilă din perspectiva unui om normal, cât împrejurarea că acest apetit nu cunoștea întreruperi. Spiritul parcă îi fusese reglat pentru o activitate în platou de durată neprecizată, semănând în anduranță cu densitatea acelor oțeluri care nu se rup și nu ruginesc (…). Știa o carte nebunească…“ (Sorin Lavric, Picături savante, în România literară, XLII, 5, p. 9, 19 februarie 2010)

Volume în medicină

  • Constantin Dimoftache (coautor), Academia de Științe Medicale. Dizertație istorică. Editura Academiei de Științe Medicale, București, 2012

Activitate literară

Afilieri și recunoaștere

  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1967).
  • Apreciat superlativ de mari spirite ale literaturii române, precum Tudor VianuPerpessiciusAlexandru PhilippideȘtefan Augustin Doinaș, ... .
  • Președinte fondator al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România (1990).
  • Președinte de onoare al Academiei Bârlădene (1991), societate artistică înființată în anul 1915 de către poetul George Tutoveanu, etnologul Tudor Pamfile și preotul publicist Toma Chiricuță, avându-l președinte de onoare pe scriitorul A. Vlahuță.
  • Ca scriitor, a publicat 40 de volume.
  • Premiul de carte și medalia de aur, Edinburgh, Anglia, pentru Michelangelo, Sonete (1965).
  • Diplomă și medalie la Expoziția Internațională de Carte, I.B.A., Leipzig (1971).
  • Premiile: Asociației Scriitorilor din București, pentru Michelangelo, Sonete și crâmpeie de sonet (1975), Salonului Național al Cărții, Cluj-Napoca, pentru cea mai buna traducere a unei capodopere lirice: Charles Baudelaire, Florile Răului (1991) și Uniunii Scriitorilor din România (1991), pentru cea mai bună tălmăcire a unei capodopere lirice a literaturii universale: Charles Baudelaire, Florile Răului.
  • Publicistică literară în diverse reviste, emisiuni literare la radio și televiziune, conferințe.
  • La 1 Decembrie 2000 i s-a conferit de către Președinția României Ordinul Național Serviciul Credincios în gradul de Ofițer.
  • Premiul Stolnicul Constantin Cantacuzino al Fundației Culturale Magazin Istoric (2006), pentru volumul Scânteind ca Sirius… (2004).
  • Premiul I.C. Filitti al Fundației Culturale Magazin Istoric (2010), pentru volumul Principesa Elena Bibescu, marea pianistă (2008).
  • Ordinul Național Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria A. Literatură (2011), "în semn de înaltă apreciere pentru meritele remarcabile avute în promovarea culturii în țară și în lume".
  • Premiul Maria Papahagi (ediția 2011), atribuit în urma concursului organizat de Institutul Italian de Cultură Vito Grasso din București, Centrul Cultural Italian șiUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru "contribuția importantă în italienistica românească".
  • Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa din Iași (2012).

Păreri critice


„[C.D. Zeletin]...m-a surprins prin întinderea intereselor lui literare și prin netăgăduita siguranță în stăpânirea versului clasic.“Scrisul lui C. D. Zeletin s-a bucurat de prețuirea academicienilor Tudor Vianu, Perpessicius, Al. Philippide, Tudor Arghezi, Geo Bogza, Șerban Cioculescu.

Tudor Vianu, Cuvânt înainte la Michelangelo, Sonete, în românește de C.D. Zeletin, E.L.U., 1964.

  • „Poet de categorică originalitate, familiar, în egală măsură, al reflecției și al metaforei... Poet original de mari perspective.“

Perpessicius, Sonetele lui Michelangelo, Gazeta literară, 17 iunie 1965.

  • „Medicul se asociază, de altfel, atât de fericit în d-ta cu poetul, și acesta din urmă dispune de o vibrație atât de exaltantă la atingerea tuturor înfățișărilor lumii, încât sunt sigur că vei ști să distilezi uimirea și bucuria chiar din substanța existenței celei mai cenușii (...). Am admirat (...) fervoarea lirică, dar mai ales, după cum ți-am spus-o și alte ori, nu știu ce atitudine înaltă și nobilă a poetului.“

Tudor Vianu, Corespondență inedită, Viața românească, 1966, 11, 102-103; Tudor Vianu, Opere 14, ediție îngrijită de Vlad Alexandrescu, Editura Minerva, București, 1990, pp. 353-354.

  • „Cu o dezarmantă franchețe, admirabilul tălmăcitor de poezie care e C.D. Zeletin își mărturisește îndoielile ce încă îl pândesc de câte ori meditează la condiția operei de traducere. Mărturisirea lui devine un eseu inteligent, erudit, scris cu eleganță, care, evocând momente semnificative ale unei autobiografii spirituale, susține ideea „fragilității“ pe care o implică, în însăși natura ei, poezia tradusă...“

Dan Grigorescu, Florilegiu de poezie franceză, Contemporanul, 2 octombrie 1981.

  • „...C.D. Zeletin, care i-a tradus pe Gérard de Nerval, Théophile Gautier, Baudelaire, Mallarmé, Verlaine, Arthur Rimbaud, Paul Valéry, Apollinaire, dacă este profesor de biofizică la Facultatea de Medicină din București, este și poet. Poet este, căci traducerile sale sunt tot atât de îndepărtate de mostrele juxtaliniare, atât de dragi elevilor, pe cât de îndepărtați sunt stejarii seculari de buruieni.

Respectând perfect sensul textului francez și dimensiunile lui metrice, el face să vibreze în sufletul cititorului sau al auditoriului românesc coarda sensibilă pe care autorul însuși ar fi dorit să o atingă. Se pare deci că sunt traduse mai puțin cuvinte și mai mult note muzicale (...). Îi mulțumim lui C.D. Zeletin care, prin cunoașterea literaturii noastre, îi face cunoscuți și, sperăm, iubiți pe poeții noștri de către cei care, departe de noi, nu pot citi textul original.“

Françoise Escoffier, Lirică franceză modernă par C.D. Zeletin, Revue des Deux Mondes (fondee en 1829), Paris, 8 august 1982, p. 386.

  • „Ideograme pe nisipul coridei e un joc secund și nu o joacă, fie chiar secundă, ca să-i parafrazăm deopotrivă pe Ion Barbu și pe C.D. Zeletin, o carte sclipitoare...“

Emil Mânu, C.D. Zeletin. Ideograme pe nisipul coridei. România literară, 4 august 1983.

  • „Admirabil traducător de poezie franceză și italiană, erudit de formație științifică, discret în manifestările publice, C.D. Zeletin este în Călătorie spre transparență un poet care, fără să se ignore, ține să stea departe de miezul peisajului liric contemporan, distanță voluntară pe de o parte, involuntară pe de alta, căci este rezultatul și al modului liric practicat de poet, deloc raliat la furtunile de atitudine și limbaj petrecute în ultimele două decenii în poezia românească, retras în compania clasicilor unde se simte bine și, mai ales, fidel sieși.“

Laurențiu Ulici, Moldovenii (XV), România literară, 23 ianuarie 1986; Laurențiu Ulici, Literatură română contemporană. I. Promoția 70, Editura Eminescu, 1995, pp. 323-324.

  • „C.D. Zeletin a adus în poezie – arta sa majoră – un sunet distinct și pur, ocupând nobilul loc lăsat de Alexandru Philippide. Intelectualitatea – totdeauna redutabilă! – a acestui artist înnăscut, cărturar fără a fi livresc, poet incantatoriu fără a fi imnic, complex fără a fi complicat, îi este un mijloc de veșnică descoperire a lumii...“

Alice Țuculescu, Andaluzia, Muncitorul sanitar, 10 martie 1987.

  • „Om de știință și artist, C.D. Zeletin (...) demonstrează o vastă cultură, o cunoaștere profundă a limbii din care traduce și în care traduce, cu toate subtilitățile și nuanțele lor spirituale...“

Al. Balaci, Poezia lui Michelangelo, România literară, 26 martie 1987.

  • „Șlefuiește îndelung și nu deschide sonorele-i sertare decât după gestații de zeci de ani. Meditația asupra vieții și a morții, ca două fațete ale aceleiași entități, calmul mișcării emoțiilor – cenzurate în aparență,tulburătoare în adâncuri – îl caracterizează...“

Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, III, Editura Minerva, 1987, p. 238.

  • „O tentație a purificării și desprinderii esenței din noianul inform al întâmplărilor vieții cutreieră veșnic versurile lui C.D. Zeletin“ [Despre C.D. Zeletin, Andaluzia, Editura Cartea românească, București, 1986.]

Ecaterina Țarălungă, Desprinderea esenței, Contemporanul, 29 mai 1987.

  • „Lirica lui C.D. Zeletin este o lirică antiheraclitiană, obsedată de a obține închiderea/deschiderea mișcării gândirii – în monade de sine stătătoare, dar care sunt încărcate de o dramatică tensiune existențială și ideatică“ [Despre C.D. Zeletin, Andaluzia, Editura Cartea românească, București, 1986.]

M.N. Rusu. Ipostaze neoclasice. Săptămâna, 23 decembrie 1988.

  • „Capodopera lui Charles Baudelaire, Florile Răului, în versiunea poetului C.D. Zeletin, se parcurge, de la un capăt la altul, cu o mare încântare estetică. Ea constituie – după părerea mea – o remarcabilă biruință a expresivității românești, atunci când e chemată să încorporeze culturii noastre poetice o seamă de realizări de prim rang ale poeziei universale.“

Ștefan Aug. Doinaș, România literară, 19 decembrie 1991.

  • „Poet delicat și labirintic, pe nedrept nu prea cunoscut (...), dr-ul C.D. Zeletin, profesor la Facultatea de Medicină, este un alergător de cursă lungă (...). El s-a născut cu cartea în mână. Există și dintr-ăștia. Zeletin nu este un medic care face literatură. Nici un scriitor care în viața de toate zilele este medic. El este artist, pradă unei singure pasiuni: creația: C.D. Zeletin a scris peste 20 de cărți. Tudor Vianu 1-a numit poeta doctus, iar Perpessicius îl considera cap de serie între sensibili și cu rafinețuri. Remarcabil italienist, a tradus mult, clasici și moderni. Are prea puțini rivali între cunoscătorii Renașterii italiene, iar versiunea lui pentru Sonetele lui Michelangelo este sau ar trebui obligatoriu să fie citată în cercurile cunoscătorilor.“

George Bălăiță, Medicină și poezie. Ateneu, noiembrie 1995.

  • „[C.D. Zeletin]... Personalitate poliedrică, este autor a peste 20 de volume de literatură, binecunoscut poet, traducător, eseist, autor de ediții critice, cu contribuții remarcabile în critica literară, în proza aforistică, în muzicologie și memorialistică. (...) Surprinde (și impune) chiar din primul studiu, Poezia lui Michelangelo, erudiția și rigoarea omului de știință transferate de astă dată în domeniul artei și literaturii, cu bogăția informației istorice, cu metoda precisă a investigației și subtilitatea investigării critice proprii nu unui om de cultură care a abordat acest domeniu doar per diletto, ci unui foarte competent filolog italienist de profesie. Fără nici cel mai mic dubiu: aceste 40 de pagini constituie cel mai amplu, bine informat și penetrant studiu scris la noi pe această temă.“ [Despre C.D. Zeletin, Respiro în amonte. Editura Cartea românească, București, 1995]

Ovidiu Drimba, Popas în urcușul la izvoare, Viața medicală, 1 aprilie 1995.

  • „Adagiile dlui C.D. Zeletin vor, parcă, să confrunte cu adevărul cel puțin câteva din experiențele spirituale trăite de un intelectual umanist al veacului nostru. Conștiința de sine se autodefinește la el din unghiuri complementare: în funcție de percepția rațională a palpabilului, dar și de căutare intuitivă a inefabilului, de moral și de estetic, de actul viu și de expresia lui evanescentă, încât momentul de trăire efemeră se visează, stenic, un produs pentru eternitate.“

Vlad Sorianu, Cugetarea ca trăire, Ateneu, anul 37, 3(366), p. 4, martie 2000.

  • „...C.D. Zeletin este nu numai o personalitate de prim rang, dar și o legendă în spațiul românesc. Un cărturar-artist, tulburător de profund, care trăiește frenezia cunoașterii temeinice, suferind cu melancolică luciditate de boala perfecțiunii. Poate și de aceea în preajma sa totul capătă relevanță maximă. Ca să nu-i mai amintesc talentul (literar, științific, muzical), erudiția fără ostentație, înțelepciunea, farmecul sau bunătatea ecumenică –înmănunchere aproape neverosimilă de însușiri, care va intimida întotdeauna. Parcă ar vorbi chiar o altă limbă, ar vedea și ar simți altfel – acea senzație de imponderabilitate, pe care noi, muritorii, o încercăm doar în vis...

Adagii – această carte fascinantă și de mare virtuozitate, care duce cu gândul la un rozariu – rămâne, sigur, o provocare pentru cititor. Mai întâi, din cauza exuberanței (inepuizabile!) a imaginației verbale (pe care numai luciditatea, spiritul de ordine o strunesc) și a muzicalității textului, desăvârșirea lui aproape estompându-i înțelesurile, asemenea unei lumini prea intense ce va dizolva contururile. Apoi, chiar densitatea și polisemia discursului – gândit și cizelat cu talent de bijutier – contrazic obișnuitele previziuni și obligă la încetinirea ritmului lecturii sau la reluarea unor pasaje. Este seducția celui care surprinde continuu... Efortul de a intui raționamentul artistului va avea însă efect eliberator, inducând acea stare poetică prin care – ca un dar divin – spiritul se perfecționează, se potențează. Iată adevărata artă, cea care întotdeauna ne mântuie.“

Alice Țuculescu, Aforismul - paradox, metaforă, poezie, Viața medicală, XII, 5 (527), p. 11, 4 februarie 2000.

  • „Prețuit la superlativ de spirite elevate ale culturii românești, ca Tudor Vianu, Perpessicius, Alexandru Philippide ori Ștefan Aug. Doinaș, C.D. Zeletin ne oferă astăzi încă un volum de eseuri, Amar de vreme, în care adâncimea gândirii, erudiția, originalitatea, fervoarea intelectuală, limbajul interdisciplinar și eleganța stilului se răsfrâng asupra perceperii timpului propriu raportat la timpul universal.“

Prezentarea Editurii Vitruviu, Amar de vreme, Editura Vitruviu, București, 2001, coperta a IV-a.

  • „Lucrând pe o materie și pe texte extrem de dificile, accesibile doar unui grup de inițiați (chiar și în Italia), C.D. Zeletin acordă un spațiu mai extins, așa cum se cuvenea, sonetelor lui Dante, Petrarca, Michelangelo (...). C.D. Zeletin traduce aproape 200 de sonete într-o extraordinară limbă poetică română, sugerând tot farmecul și originalitatea textului italian, întreaga personalitate a autorului, respectând totodată sofisticata tehnică a sonetului...“ [Despre C.D. Zeletin, Sonetul în zorii, amiaza și amurgul Renașterii italiene. Editura Pandora-M, Târgoviște, 2002.]

Geo Vasile, Sonetul italian, pasiunea de-o viață a poetului C.D. Zeletin, Viața medicală, XIV, 42, p. 11, 18 octombrie 2002.

  • „C.D. Zeletin nu-și îngăduie alunecarea în sentimentalismul frivol prin definiție ori în familiaritatea grosieră pe care unii producători de amintiri se arată dispuși a o utiliza precum o, evident falsă, parolă de recunoaștere a autenticității. D-sa se complace într-o lume «ideală», delicat artificioasă, pavăză împotriva impurităților celei reale, dar nu un refuz al ei arogant, brutal, ci mai curând o tentativă de ameliorare, de recuperare. Deloc un ascet sau un sceptic moroz, scriitorul nostru e un protocolar amiabil, un monden rafinat în maniera celui de al XVIII-lea veac. Discursul d-sale posedă o blândețe sapiențială ce ne duce cu gândul și la acel clasic tardiv care a fost Anatole France (...). O pagină demnă de un foarte înzestrat memorialist! (Despre O vizită la Tudor Arghezi, n.n.)“ [Despre C.D. Zeletin, Amar de vreme, Editura Vitruviu, București. 2001.]

Gheorghe Grigurcu, Un aristocrat al scrisului. Viața medicală, XIV, 39, p. 12, 27 septembrie 2002.

  • „Doctorul C.D. Zeletin are darul de a-și surprinde cititorii, de data aceasta nu în calitate de poet și traducător, ci de editor și de interpret al unor opere poetice meritorii. Este vorba de poezia medicului și profesorului Vintilă Ciocâlteu (1890-1947), reeditată într-un elegant volum Adânc împietrit (...), ce inaugurează colecția Scriitori medici români… “

Geo Vasile, Protagonism neoromantic și elegie barocă, Viața medicală, XV, 19, p. 11, 9 mai 2003.

  • „Traducerea lui C.D. Zeletin, acest monah penitent și taumaturg al marilor texte poetice ale lumii, este calea regală spre poemele lui Verlaine...“ [Despre: Paul Verlaine, Poèmes. Poezii. Traduceri de Șt.O. Iosif și C.D. Zeletin. Editura

Pandora-M, Târgoviște, 2002.] Geo Vasile, Un taumaturg al textului poetic, Viața medicală, XV, 1, p. 8, 7 ianuarie 2003.

  • „Domnul C.D. Zeletin, om de știință dublat de scriitor, încântă prin expresie rafinată, rezultat al unei gândiri de lux, clasice, în genul moraliștilor francezi ai veacului al XVII-lea și al XVIII-lea. Lapidar, sentențios, altfel spus maiorescian, se arată, din această perspectivă, un poet moral, un predispus al înțelepciunii...“

Simion Bogdănescu, Expresie și gândire de lux. O nouă lucrare a bârlădeanului C.D. Zeletin, Păreri tutovene, VIII, 295, p. 5, 26 martie – 1 aprilie 1998. Reluat în volumul: Simion Bogdănescu, Spic de idei. Editura Timpul, Iași, 2002, pp. 127-129.

  • „C.D. Zeletin, îmbinând perfect (ori cât mai) creația cu analiza, a tins mereu spre exhaustiv. L-a ajutat în asemenea întreprindere formația sa enciclopedică, aceeași pasiune petulantă punând-o și în dezbaterea chestiunilor medicale ca și în cele legate de procesul literar. Omnisciența lui e derutantă (...). Aici, la Bârlad, și-a lansat toate cărțile de literatură – poezie, eseistică, aforisme –, aici conferențiază în fiecare an, pe diverse teme, într-o inegalabilă manieră didactico-sentimentală, aici case vechi prind strălucire când trece El prin preajmă (...). E iubit, e acceptat și așteptat.“

Gruia Novac, Traseul unui destin sempitern. Semnul Tău e Dada, Pagini medicale bârlădene, VI, 62-63, p. 2, 2003.

  • „C.D. Zeletin ilustrează tipul „omului multilateral”, renascentist: medic, om de știință, el e în același timp scriitor, biograf, filolog, etnograf etc., productiv în fiecare domeniu. Scriitorul, de pildă, e poet, eseist, memorialist, traducător. Iar traducătorul e poliglot și cu deschidere spre epoci diferite. Mult și divers scriu și alții. Pe C.D. Zeletin îl distinge însă calitatea. E unul din scriitorii contemporani cei mai îngrijiți. Scrie parcă în halat alb, curat, vizând realizarea unei clarități optime. Are gustul „slovei făurite“ și cultul „muncii literare“. A venit în literatură cu pasiunea și disciplina intelectuală a medicinistului. Ceea ce știe știe temeinic, de la etimon până la ultimele sensuri, definitiv.“

Constantin Călin, Cetățeanul de onoare, Ziarul de Bacău, vineri, 6 mai 2005, p. 4.

  • „...De la Renaștere încoace, de când s-a cristalizat mai ferm noțiunea de scriitor „modern“, se poate observa că mulți dintre cei calificați astfel au cu totul altă profesiune și, bineînțeles, altă formație intelectuală: de la Rabelais la Céline se semnalează medici care scriu literatură (...).

Și la noi, unde, în raccourci, se dezvăluie fenomenul, mai ales în secolul trecut, de la V. Voiculescu la C. D. Zeletin și de la Ion Biberi la Alexandru Lungu...“ Alexandru George, Lux și necesitate, Viața medicală, XIX, 3, p. 12, 19 ianuarie 2007.

  • „Antologia pe care (C.D. Zeletin) ne-a dăruit-o, în anul francofoniei, carte de prim raft în bibliotecă, prilej de feeric, fast, fericită fandare a fanteziei, înscrie un major punct între izbânzile anului literar.“

Barbu Cioculescu, Prilej de feerie (Despre Antologie lirică franceză de C.D. Zeletin), Viața Medicală, XIX, 6, p. 12, 9 februarie 2007.

  • „După o muncă titanică în arhive, biblioteci, colecții particulare de documente, medicul și scriitorul C.D. Zeletin a publicat recent o carte monumentală (847 p.) la Editura Vitruviu, modest intitulată Principesa Elena Bibescu, marea pianistă. Departe de a fi doar monografia unei excepționale artiste de sorginte nobiliară, exegeza autorului este în realitate un „stup de miere“ pentru istoriografii culturii românești din secolul al XIX-lea (...). Abia de azi înainte se va scrie mult despre Elena Bibescu, despre pianistica românească a secolului al XIX-lea...“

Viorel Cosma, Destinul tragic al unei prințese-pianiste. O exegeză istorico-literară monumentală a dinastiei Bibeștilor, Jurnalul literar, XIX, 1-4, p. 2, ianuarie-februarie 2008.

  • „Să recunoaștem: l-am citit totdeauna pe C.D. Zeletin, eminent om de știință, medic și profesor universitar, cu aprehensiunea că vom fi mai mult ori mai puțin dezamăgiți de o alunecare în diletantism, de stângăcia improvizației, atât de frecvente la autorii din această speță. Dar surpriză, surpriză! Niciodată scrisul d-sale, fie în calitate de poet sau tălmăcitor de poezie, fie în cea de memorialist, eseist, istoriograf nu mi-a apărut altminteri decât un produs de scriitor deplin, cu o solidă înzestrare, emergență a muzei și nu a vreunui compromis estetic sau de altă natură. După cum nici strădania de foarte stăruitor cercetător, aproape neverosimilă pentru un om de altă specializare, e departe de a-i știrbi ținuta literară, de a-i prejudicia emoția subtilă strecurată între liniile tot timpul caligrafic cumpănite. Și încă o notă bună pentru domnia sa. Cu toate că extrem de atașat de locul natal, de Bârladul pe care nu pregetă a-l aminti mereu, fie și prin mijlocirea unor inimoși ai locului, fără o prea mare notorietate (...), C.D.

Zeletin nu face nici un rabat măruntului provincialism cultural, de atâtea ori stânjenitor.“ Gheorghe Grigurcu, O carte somptuoasă (II), România literară, XL, 22, p. 12, 6 iunie 2008.

  • „Nu știu cărei pianiste din lume i s-a mai dedicat o biografie de 850 de pagini (...). Cartea este (...) nu numai biografia unei pianiste de viță nobilă. Ea este totodată și o evocare istorico-literară a unei lungi perioade din trecutul României, precum și a unei clase apuse: a aristocrației românești din Principatele Române (...). Ca lectură, cartea este irezistibilă. Ea se citește cu nesaț, grație în primul rând bagajului bulversant de cunoștințe al autorului, dar și harului său de povestitor (...).

Cartea are și o dimensiune morală care nu poate fi trecută cu vederea (...). Iată un intelectual care, în plină „iepocă de aur”, când atâția istoriografi, scriitori și poeți români și-au pus talentul în slujba cuplului dictator și a totalitarismului de inspirație nord-coreeană, a început să lucreze la edificarea unei ample biografii de prințesă, menită să devină totodată și o operă de readucere în atenția cititorilor a aristocrației ca factor providențial al primenirii culturii naționale și europene. Mă aplec în fața lui!“ Francisc Lászlo, O pianistă aristocrată a spiritului, Tribuna, VII, 141, p. 32, 16-31 iulie 2008.

  • „C.D. Zeletin (...) nu este doar poet, traducător, ci și un subtil exeget al istoriei mentalităților și al esteticii veacurilor abordate, al Renașterii în special, această epocă a tuturor anticipărilor, dar mai ales al comuniunii esteticului cu eticul, a neoplatonismului cu frumusețea etosului creștin (...).

Lucrând pe o materie lingvistică imperfectă, pe texte extrem de dificile prin termeni ce contau atât pe limbajul poetic livresc, cât și pe idiomul dialectal local, adesea polisemantici sau reprezentând de-a dreptul coduri secrete, ediția de față acordă cel mai mare spațiu sonetelor lui Dante, Petrarca, Boiardo, Lorenzo zis Magnificul (...). C.D. Zeletin, printr-o echilibristică fastuoasă între cele două limbi, printr-o strădanie excepțională ce înseamnă cercetare intraverbală, mimetism, volubilitate și făcând uz de un al șaselea simț, cel al fluenței limbajului poetic românesc, restituie farmecul și originalitatea textului original, inclusiv personalitatea sonetistului...“

Geo Vasile, Sculpturala muzicalitate a sonetului. Viața medicală, XX, 51, p. 12, 19 decembrie 2008 (Despre volumul Sonetul italian în Evul mediu și Renaștere, Editura Humanitas, București, 2008).

  • "Reacția la acest hipernaturalism vine însă pe calea noului ethos transmodern. Am descoperit-o, bunăoară, la C.D. Zeletin, erudit și estet de mare rafinament. El, ca bun cunoscător, între altele, al vechii literaturi italiene, merge până la izvoare, mărturisind, în cea mai recentă carte a domniei sale (Rămânerea trecerii, Editura Spandugino, București, 2011) că le-a identificat și-n lirica populară românească, la care se-ntoarece adeseori: "Totdeauna mă întorc fericit la poezia populară, mai ales la cea lirică. Nu trebuie să bat cale prea lungă, că mi se și oferă prilejul celei mai pure euharistii artistice" (Lecturi în cheia delicateții, op. cit., p. 31) Așadar, C.D. Zeletin merge direct la țintă, vorbind de euharistie artistică. (...)

În numeroase pagini eseistice și memorialistice, C.D. Zeletin pune în ecuație savoarea miezului cu tăria de caracter, pe care a pariat și Eminescu. O detectează deopotrivă în sculpturile lui George Apostu, dar și în personalitatea lui Francisc Rainer sau a bârlădeanului Stroe Belloescu. Pentru el, caracter înseamnă plăcere a rigorii. (...)

În definitiv, farmecul personalității lui C.D. Zeletin vine din punerea în ecuație a rigorii, cu tăria de caracter, și a blândeții creștine venind direct din omenia mioritică. De-aici, probabil, și afinitatea lui cu formele fixe ale liricii, pasiunea cu care a tradus sonetele italiene ale lui Michelangelo și ale altora, dar și marea poezie a lui Baudelaire."

Theodor Codreanu, Euharistie estetică, Dacia literară, XXIII, nr. 5-6 (104-105),Iași, 2012, pp.102-105. (Despre volumul Rămânerea trecerii)

Volume publicate

  • MICHELANGELO, Sonete, tălmăcire, studiu introductiv, note și comentarii de C.D. Zeletin, Cuvânt înainte de Acad. Tudor Vianu, E.L.U., București, 1964.Premiul I și Medalia de aur la Concursul de carte, Edinburgh, 1965.
  • Lirica Renașterii italiene, tălmăcire și studiu introductiv de C.D. Zeletin, Editura Tineretului, „Cele mai frumoase poezii“, București, 1966.
  • CHARLES BAUDELAIRE, Florile Răului, E.L.U., București, 1967.
  • VALMIKI, Ramayana, repovestită de C. Rajagopalachari, două volume, în românește de S.E. Demetrian, C.D. Zeletin, G. Coșbuc, E.P.L., București, 1968.
  • Sonetul italian in Evul mediu și Renaștere, două volume, Editura Minerva, București, 1970.
  • ALESSANDRO PARRONCHI, Michelangelo sculptor, în românește de C.D. Zeletin, Editura Meridiane, București, 1970.
  • ALEXANDRINA ENĂCHESCU CANTEMIR, Portul popular românesc, ediție îngrijită și studiu introductiv de C.D. Zeletin, Editura Meridiane, București, 1971.
  • ROMAN ROLLAND, Viața lui Michelangelo, în românește de C.D. Zeletin, Editura Meridiane, București, 1971.
  • CORNELIA COMOROVSCHI, Literatura Umanismului și a Renașterii, vol. I (Italia), Editura Albatros, București, 1972.Cuprinde traduceri din italiană și latină de C.D. Zeletin.
  • Neapole, text de C.D. Zeletin, fotografii de Hedy Löffler, Editura Meridiane, București, 1973.
  • MICHELANGELO BUONARROTI, Sonete și crâmpeie de sonet, alcătuirea ediției, studiu introductiv, traducere, note și comentarii de C.D.Zeletin, Editura Albatros, București, 1975.Premiul Asociației Scriitorilor din București, 1975.
  • ALEXANDRINA ENĂCHESCU CANTEMIR, Portul popular românesc, ediție îngrijită și studiu introductiv de C.D. Zeletin, Editura Kobunsha Co., Ltd., Tokio, 1976.
  • Călătorie spre transparență, poezii, Editura Eminescu, 1977.
  • MICHELANGELO BUONARROTI, Scrisori urmate de Viața lui Michelangelo. scrisă de Ascanio Condivi, două volume, alcătuirea ediției, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de C.D. Zeletin, Editura Meridiane, București, 1979.
  • Lirica franceză modernă, florilegiu, Editura Albatros, 1981.
  • Ideograme pe nisipul coridei, proză aforistică, Editura cartea Românească, 1982.
  • MICHELANGELO, Poezii, Opera omnia, traducere, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de C.D. Zeletin, Editura Minerva, Biblioteca pentru toți, București, 1986.
  • Andaluzia, Editura Cartea românească, București, 1986.
  • AL. TZIGARA-SAMURCAȘ, Scrieri despre arta românească, ediție îngrijită, studiu introductiv, cronologie, bibliografie și note de C.D. Zeletin, Editura Meridiane, București, 1987.
  • ȘT. ZELETIN, Burghezia română, originea și rolul ei istoric, ediția a II-a, îngrijită de C.D. Zeletin, Editura Humanitas, București, 1991.
  • Charles Baudelaire, Florile răului, traducere integrală, Editura Univers, București, 1991.
  • ȘT. ZELETIN, Neoliberalismul, ediția a III-a, îngrijită de C.D. Zeletin, Editura Scripta, București, 1992.
  • MICHELANGELO, Quindici sonetti. Cincisprezece sonete, Versione romena di/ versiunea în limba română: C.D. Zeletin, Editura Kriterion, București, 1992. Cu zece gravuri de Simona Bucan.Ediție bibliofilă.
  • Respiro în amonte, eseuri, Editura Cartea Românească, 1995.
  • ROMAN ROLLAND, Viața lui Michelangelo, în românește de C.D. Zeletin, ediția a II-a, Editura Meridiane, București, 1995.
  • Gaură-n cer, eseuri, Editura Athena, 1997.
  • Adagii, proză aforistică, Editura Athena, 1999.
  • Amar de vreme. Editura Vitruviu, București, 2001.
  • Sonetul în zorii, amiaza și amurgul Renașterii italiene. Editura Pandora-M, Târgoviște, 2002.
  • Ștefan Zeletin. Contribuții documentare, Editura Corgal Press, Bacău, 2002.
  • PAUL VERLAINE, Poèmes. Poezii. Traduceri de Șt.O. Iosif și C.D. Zeletin, Editura Pandora-M, Târgoviște, 2002.
  • VINTILĂ CIOCÂLTEU, Adânc împietrit. Poezii, Ediție îngrijită de C.D. Zeletin, Editura Cartea universitară, București, 2003.
  • ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ, Memorii III, 1919-1930. Lupta vieții unui octogenar. Ediție îngrijită și Studiu introductiv de C.D. Zeletin, Editura Meridiane,București, 2003.
  • G. TUTOVEANU, Albastru. Poezii alese. Ediție alcătuită de Mircea și Sergiu Coloșenco. Bibliografie de Al. Tutoveanu și C.D. Zeletin. Traduceri în franceză de C.D. Zeletin. Editura Sfera, Bârlad, 2003.
  • Scânteind ca Sirius... Scrisorile de tinerețe ale Zoei G. Frasin către G. Tutoveanu. Comentariu urmat de Contribuții documentare la biografia poetului G. Tutoveanu. Editura Sfera, Bârlad, 2004.
  • CHARLES BAUDELAIRE. Florile Răului, Traducere, cronologie, note și comentarii de C.D. Zeletin. Ediția a II-a, ilustrată cu desene de Charles Baudelaire. Ediție bibliofilă Editura Aldine, București, 2004.
  • Nu-i mai ajunge sufletului..., Editura Sfera, Bârlad, 2005.
  • Amar de vreme, Ediția a II-a, Editura Sfera, Bârlad, 2006.
  • Antologie din lirica franceză. Editura Pandora-M, Târgoviște, 2006.
  • TOMMASO CAMPANELLA, La Città del Sole. Poesie filosofiche/ Cetatea Soarelui, traducere din italiană de Smaranda Bratu Elian, și Poezii filozofice, traducere din italiană C.D. Zeletin și Smaranda Bratu Elian, Editura Humanitas, București, 2006. Ediție bilingvă.
  • Principesa Elena Bibescu, marea pianistă. Cronică, Editura Vitruviu, București, 2007.[1]
  • G. TUTOVEANU, Poezii. Ediție liliput. Cu un medalion de T. Arghezi. Ediție îngrijită de C.D. Zeletin. Editura Sfera, Bârlad, 2007.
  • ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ, Lupta vieții unui octogenar, memorii, 1931-1936. Ediție îngrijită, studiu introductiv și cronologic de C.D. Zeletin. Editura Vitruviu, București, 2007.
  • Principesa Elena Bibescu, marea pianistă. Cronică, Ediția a II-a, Editura Vitruviu, București, 2008.
  • ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ, Lupta vieții unui octogenar, memorii, 1937-1941. Ediție îngrijită, studiu introductiv și cronologic de C.D. Zeletin. Editura Vitruviu, București, 2008.
  • Il sonetto italiano del Medioevo e del Rinascimento/ Sonetul italian în Evul mediu și în Renaștere. Antologie, traducere din italiană și postfață de C.D. Zeletin. Prefață de Natascia Tonelli. Note explicative și note bibliografice de C.D. Zeletin și Smaranda Bratu Elian. Ediție îngrijită de Smaranda Bratu Elian. Editura Humanitas, București, 2008.
  • Distinguo. Eseuri. Evocări. Scriitori medici. Convorbiri. Editura Vitruviu, București, 2008.
  • Doctorul Alexandru Brăescu, 1860-1917, întemeietor al învățământului universitar de psihiatrie din Moldova, ctitor al Spitalului Socola din Iași. Contribuții documentare. Editura Corgal Press, Bacău, 2009.
  • ION BUZDUGAN, Miresme din stepă. Poezii. Ediția a II-a. Cu o prefață și o prezentare de N. Iorga. Ediție îngrijită de C.D. Zeletin. Editura Sfera, Bârlad, 2011.
  • MICHELANGELO, Rime. Poezii. Opera omnia. Ediție bilingvă. Traducere din italiană și postfață de C.D. Zeletin. Prefață de Adelin Charles Fiorato. Ediție îngrijită de Smaranda Bratu Elian. Editura Humanitas, București, 2011.
  • Charles Baudelaire, Florile răului, traducere integrală, Editura Sfera, Bârlad, 2011 .
  • Rămânerea trecerii. Eseuri. Evocări. Schițe. Convorbiri. Editura Spandugino, București, 2012.
  • Zdrențe în paradis. Proză apoftegmatică. Editura Spandugino, București, 2012.
  • Scrieri 1. Colecția Distinguo. Editura Spandugino, București, 2012.
  • Scrieri 2. Colecția Distinguo. Editura Spandugino, București, 2012.
  • C. D. Zeletin, Anca-Michaela Israil, Radu Șerban Palade, Centenar George Emil Palade, 1912-2008. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, 1974 - Crestomație de familie, Editura Spandugino, București, 2012.
  • Scrieri 3. Colecția Distinguo. Editura Spandugino, București, 2013.
  • MICHELANGELO BUONARROTI, Scrisori, Traducere din limba italiană, studiu introductiv, cronologie și note de C.D. Zeletin, Editura Art, București, 2013.
  • Scrieri 4. Colecția Distinguo. Editura Spandugino, București, 2014.

Volume consacrate lui C.D. Zeletin

Cuprind studii, eseuri,  cercetări, articole, documente istorio­grafice ori imagistice, de la Tudor Vianu, Perpessicius și George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară:

  • Omagiu, C.D. Zeletin 70. Editat de Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național Bacău, împreună cu Centrul internațional de cultură și arte „George Apostu“ Bacău, 2005.
  • C.D. Zeletin 75. Omagiul Academiei Bârlădene Președin­telui ei de onoare. Ediție alcătuită de Prof. Elena Monu, Doctor în istorie, Președinte al Academiei Bârlădene, societate artistică înființată în anul 1915. Bârlad, Editura Sfera, 2010.

Publicistică literară în presă

România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Steaua, Gazeta literară, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Convorbiri literare, Almanahul literar, Studii de muzicologie, Muzica, Viața Medicală, Acolada, Clipa cea repede..., Fântâna din Kos (ultimele două, publicații ale Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România) etc.

Note

  1. ^ Destinul tragic al prințesei-pianiste, 3 iunie 2008, Raluca Grintescu, Jurnalul Național, accesat la 12 iunie 2013

Bibliografie

  • Perpessicius, Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, vol. III, București, 1967, p. 202-206.
  • Ștefan Aug. Doinaș, Pasiune și meșteșug, în „România literară”, 1991, nr. 50.
  • Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol. IV, București, 2002, p. 869-871.
  • Gheorghe Grigurcu, C.D. Zeletin – 70, în „România literară”, 2005, nr. 14.
  • Omagiu, C.D. Zeletin 70. Editat de Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național Bacău, împreună cu Centrul internațional de cultură și arte „George Apostu“ Bacău, 2005.
  • C.D. Zeletin 75. Omagiul Academiei Bârlădene Președin­telui ei de onoare. Ediție alcătuită de Prof. Elena Monu, Doctor în istorie, Președinte al Academiei Bârlădene, societate artistică înființată în anul 1915. Bârlad, Editura Sfera, 2010.
  • C. D. Zeletin, Anca-Michaela Israil, Radu Șerban Palade, Centenar George Emil Palade, 1912-2008. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, 1974 - Crestomație de familie, Editura Spandugino, București, 2012

Vizualizări: 618

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

188 state (ultimul: Saint-Lucia)

Numar de steaguri: 251

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 54

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 75.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

9 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsraelGreciaElvetia , Brazilia, Suedia)

35 state au peste 100 clickuri

25 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15. GALERIILE CISMIGIU

http://www.galeriile-cismigiu.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27. GHID VIDEO TURISTIC

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/default.as

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. FILME DOCUMENTARE

http://www.filmedocumentare.com/filme-a-z/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. ISTORIA ROMANIEI

http://istoriaromaniei.com/wp/

32. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

33. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

36. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor