Biografia zilei: Antonín Dvořák

[altmariusclassic]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Influențe

Antonín Dvořák
Antonín Dvořák
Date personale
Nume la naștere	Antonín Leopold Dvořák
Născut	8 septembrie 1841[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11]  Nelahozeves, Imperiul Austriac[12][10]
Decedat	1 mai 1904 (62 de ani)[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11]  Praga, Austro-Ungaria[13][10]
Înmormântat	Vyšehrad cemetery[*]
Cauza decesului	cauze naturale[*] (accident vascular cerebral)
Părinți	František Dvořák[*] Anna Dvořáková[*]
Căsătorit cu	Anna Dvořáková[*]
Număr de copii	9
Copii	Otilie Suková[*] Otakar Dvořák[*]
Cetățenie	Austro-Ungaria  Regatul Boemiei
Etnie	Cehi
Religie	catolicism[14]
Ocupație	compozitor organist[*] profesor[*] pedagog[*] dirijor muzicolog[*] violonist violist[*]
Activitate
Studii	Pipe Organ School in Prague[*]
Gen muzical	muzică clasică operă
Instrument(e)	Orgă pian vioară violă
Premii	Ordinul Coroanei de Fier[*] Q49980426[*]
Semnătură
Prezență online
Internet Movie Database VGMdb
Modifică date / text

Antonín Dvořák (n. 8 septembrie 1841,^{[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11]} Nelahozeves, Imperiul Austriac^[12][10] – d. 1 mai 1904,^{[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11]} Praga, Austro-Ungaria^[13][10]) a fost un compozitor de muzică cultă, originar din regiunea Boemia din Cehia.

Biografie

Antonin Dvorak s-a născut la data de 8 septembrie 1841 în satul Nehalozeves, așezat pe malul Vltavei, în apropiere de Praga. Ca fiu al unui măcelar-cafegiu, a deprins primele îndeletniciri ale meseriei de la tatăl său, iar primele noțiuni muzicale le va învăța de la organistul orașului Zlonice.^[15] Tatăl viitorului compozitor avea un han țărănesc, iar mama lui era în serviciul unei familii princiare, pe nume Lobkowitz, din apropierea satului natal.^[16]

Antonin va crește în ambianța atmosferei de la țară și din fragedă copilărie va cânta împreuna cu copiii țăranilor melodiile populare și va deprinde cântările bisericești în biserica satului. Este atras de dansurile tinerilor de la țară, iar acest lucru îi va influența definitiv tehnica compoziției de mai târziu, ce-l va face celebru în întreaga lume.

Unul dintre primii lui profesori de muzică, Josef Spitz, organist de meserie, îl va învăța să cânte la vioară și, nu după mult timp, Antonin la vârsta de 8 ani va intra în mica orchestră de pe lângă hanul tatălui său.^[16]

După ce va termina stagiul școlar în satul natal, în anul 1853 va fi găzduit de unchiul său în orășelul Zlonice unde va studia pianul, vioara și viola precum și teoria muzicii și canto coral cu profesorul Antonin Liechmann (1808-1879). Despre acest profesor compozitorul își va amintii cu drag pe tot parcursul vieții, mai cu seamă că acesta îl va iniția în aprofundarea tradițiilor naționale muzicale ale Cehiei.Cehia se va confrunta începând cu sfârșitul secolului al XIV-lea cu o serie de mișcări socio-politice și religioase în care un rol important l-a jucat Jean Hus. Acesta a fost influențat în gândirea lui de mișcarea lui Wycliffe din Anglia, dând naștere mișcărilor religioase de eliberare națională, în care protestantismul a fost un element fundamental în dezvoltarea și întărirea trăsăturilor naționale ale culturilor popoarelor Europei, din care făcea parte și Cehia.

Spre deosebire de umanism, la care a aderat un număr mic de persoane, protestantismul s-a dovedit a fi o reformă religioasă din sânul lumii catolice care a cuprins o mare parte a Europei și s-a transformat într-un curent de masă care s-a răspândit din Anglia până în Franța și Germania iar apoi în Cehia și Polonia. Protestantismul din punct de vedere cultural a jucat un rol pozitiv în viața socială a Europei și a cultivat un interes sporit pentru cultura și limba națională și mai cu seamă pentru cântecul popular.^[17]

Jean Hus a studiat muzica populară și el însuși a compus astfel de muzică. N-a fost însă un compozitor în sensul propriu al cuvântului, dar melodiile lui s-au răspândit cu repeziciune și în acestă atmosferă a colindelor cehe și a melodiilor populare s-a format și tânărul Antonin Dvorak.

Mișcarea husită s-a bucurat în mediul religios din Cehia și de activitatea unui alt renumit reformator, Ieronim de Praga, unul dintre savanții culturii cehe cu titluri universitare la patru universități europene. Ieronim de Praga va continua munca de culturalizare a cehilor începută de Jean Hus și s-a folosit de muzică pentru a răspândi pe mai departe principiile învățăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va răspândi și muzica instrumentală în biserică, folosind în culegerile lui vechi cântece populare cehe. Influența melosului popular în cultura muzicală bisericească din Cehia a făcut ca unele producții muzicale ale Missei să fie aproape în întregime de sorginte populară.

Tradiția muzicală a Cehiei din perioada husită a dezvoltat genul cântecului coral și al imnului religios, care au dobândit cu timpul un caracter național.

Mișcarea husită a avut un ecou larg în vestul Europei și a influențat într-o oarecare măsură și protestantismul german inițiat de cunoscutul reformator Martin Luther. Acesta îl consideră pe Jean Hus pricipalul promotor al ideilor reformei din vestul Europei.

La începutul secolului al XVII-lea Cehia va cunoaște dominația habsburgică și timp de aproape 300 de ani limba cehă a fost interzisă, cărțile și monumentele de cultură în special culegerile de cântece au fost distruse. Cantorii, adepți ai mișcării husite de altă dată au continuat și pe mai departe să culeagă cântecele populare și au păstrat în felul acesta originalitatea culturii muzicale cehe. Profesorul Liechmann s-a remarcat și el printr-o astfel de muncă de culegere și de notare a cântecelor populare, ce aveau și o destinație religioasă. El a observat talentul tânărului Antonin, care sub îndrumarea sa făcea progrese remarcabile. Tânărul Dvorak va compune primele piese instrumentale, scrise în cea mai mare parte pe teme melodice populare și de dans cehe, pe care compozitorul de mai târziu le-a îndrăgit toată viața.

The Slavonic Dances are a series of 16 orchestral pieces composed by Antonín Dvořák in 1878 and 1886 and published in two sets as Opus 46 and Opus 72 respectively; they were inspired by Johannes Brahms's own Hungarian Dances.

The types of dances upon which Dvořák based his music include the furiant, the dumka, the polka, the sousedská, the skočná, the mazurka, the odzemek, the špacírka, the kolo and the polonaise.

Opus 46
0:00 No. 1 in C major: Presto (Furiant)
3:38 No. 2 in E minor: Allegretto scherzando (Dumka)
8:21 No. 3 in A-flat major: Poco allegro (Polka)
12:31 No. 4 in F major: Tempo di Minuetto (Sousedská)
20:19 No. 5 in A major: Allegro vivace (Skočná)
23:31 No. 6 in D major: Allegretto scherzando (Sousedská)
28:05 No. 7 in C minor: Allegro assai (Skočná)
31:19 No. 8 in G minor: Presto (Furiant)

Opus 72
34:58 No. 1 (9) in B major: Molto vivace (Odzemek)
38:33 No. 2 (10) in E minor: Allegretto grazioso (Starodávný)
43:42 No. 3 (11) in F major: Allegro (Skočná)
46:51 No. 4 (12) in D-flat major: Allegretto grazioso (Dumka)
51:48 No. 5 (13) in B-flat minor: Poco adagio (Špacírka)
54:08 No. 6 (14) in B-flat major: Moderato, quasi Minuetto (Starodávný -"Ancient"-)
57:43 No. 7 (15) in C major: Allegro vivace (Kolo)
1:00:51 No. 8 (16) in A-flat major: Grazioso e lento, ma non troppo, quasi tempo di Valse (Sousedská)

http://imslp.org/wiki/Slavonic_Dances...)
http://imslp.org/wiki/Slavonic_Dances...)