Faust gutPe George Emil Crăsnaru (Gelu, cum îi spunem noi, prietenii) parcă îl cunosc dintotdeauna. Este un om foarte sociabil şi prietenos. Modul de adresare şi râsul exprimă la el multă naturaleţe, optimism, profunzime şi sinceritate. A intrat la Conservator un an după mine (deci în anul 1968)  dar mi-l aduc bine aminte din concertele de la Ateneu sau de la Radio, deoarece a fost mult solicitat în stagiunile acestor instituţii, chiar înainte de a-şi termina studiile. Mi-au rămas vii de atunci un concert cu Simfonia a XI-a de Beethoven (sub bagheta lui Igor Markevitch) şi altele cu Anotimpurile de Haydn şi Recviemul de Verdi.

 

  • Ce nu-ţi place la semenii tăi?
  • Aroganţa, minciuna, snobismul, infatuarea, intriga şi lipsa de profesionalism. Cel mai mult detest pe oamenii care urăsc. Eu sunt bucuros să trăiesc şi să mă exprim liber, să spun şi să fac ceea ce cred că e bine şi, chiar dacă greşesc, să nu-mi fie frică să recunosc.
  • In afară de muzică şi pedagogie a mai existat timp şi pentru altceva?
  • Îmi place să „navighez” pe internet, citesc, urmăresc ştirile politice şi sportive aici (în Germania) şi pe posturile de televiziune din Romania, mă întâlnesc des cu prietenii şi călătoresc.
  • Cred in destin. El a făcut în aşa fel
    încât s-o întâlnesc pe Irina, soţia mea, care, după două cărţi publicate, ar fi putut ajunge o poetă remarcabilă, dar s-a sacrificat pentru mine şi cei doi copii pe care îi avem: Cătălina (absolventă de matematică, stabilită la Zurich) şi Florian (cu specializare în Sport şi Comerţ, aflat la Wiesbaden, de la care avem doi nepoţi, Miro şi Felix, de 8 şi 13 ani).         (Interviu martie, 2015 )

 

Ochs auf Lerchenau0001http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2015/03/Ochs-auf-Lerchenau0001-1024x712.jpg 1024w, http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2... 1397w" sizes="(max-width: 270px) 100vw, 270px" />George Emil Crăsnaru a avut o educaţie muzicală solidă încă de copil. Este fiul lui Ionel Crăsnaru, descendentul unei vechi familii de craioveni (care a urmat mai întâi o Şcoală de Ofiţeri, fiind apoi absolventul unei facultatăţi de Fizică şi Chimie dar şi al Conservatorului de muzică). Pe soţia sa Aneta (şi ea absolventă de studii muzicale universitare), Ionel a întâlnit-o la corala Carmen, amândoi continuându-şi activitatea mai târziu, la Corul Radio (ca membri fondatori).

George Emil Crăsnaru s-a născut la 30 august 1941.

Crescut într-o casă în care muzica se auzea mereu, fie „pe viu” fie la patefon sau la un radio Philips din bachelită, copilul Gelu manifestă dragoste pentru cântat şi devine elev la Şcoala primară Sfinţii Voievozi dar şi membru al Corului de Copii Radio, dirijat de Ion Vanica.

La liceele Neculce şi Aurel Vlaicu adaugă muzicii o altă Corul Radio.bmphttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2015/03/Corul-Radio.bmp.jpg 936w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />pasiune –  sportul de performanţă (canotaj, atletism, baschet şi rugby). În anul 1959 este deja corist la Ansamblul Armatei, colectiv pregătit pe atunci de: Dinu Stelian, Gică Popescu şi Ion Vanica. Din anul 1963 este promovat solist.

Intră la Conservatorul de muzică Ciprian Porumbescu în 1968, la clasa unor maeştri pe care nu-i poate uita: Victor Giuleanu (rector), Florian Penescu, Titina Penescu, Petre Ştefănescu-Goangă, Aurel Alexandrescu, Jean Rânzescu, Hero Lupescu şi Anghel Ionescu-Arbore. Pianista Marta Joja rămâne, însă, muziciana esenţială a carierei sale, devenindu-i preparatoare sau parteneră de concert.

Faust2Cucereşte câteva premii internaţionale de mare renume: premiul I la Concursul George Enescu (1970), premiul al II-lea la s’Hertogenbosch (Olanda, 1972), premiul al II-lea  la concursul J. S. Bach de la Leipzig  (Germania,1972) şi Marele Premiu la Concursul de la Montreal ( Canada, 1973).

 

George Emil Crăsnaru a debutat la Opera bucureşteană în Jupân Dumitrache din O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, în anul 1972. Timp de opt ani, a mai fost aplaudat în operele: Ion Vodă de Gheorghe Dumitrescu, Cneazul Igor de Borodin,  Hamlet de Pascal Bentoiu, ş. a. Cele mai importante roluri făcute în ţară rămân însă: Filip din Don Carlo de Verdi, Mefisto din Faust de Gounod şi Wotan din Walkiria de Wagner (alături de: Mariana Stoica, Eugenia Moldoveanu, Maria Slătinaru-Nistor, Cornel Stavru Florin Diaconescu şi Iulia Buciuceanu).

După concursul de la Montreal este invitatCrasnaru und Domingohttp://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2015/03/Crasnaru-und-Domingo.jpg 508w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />
să cânte la Zilele Muzicii Vieneze şi este auzit de un impresar din Zurich care îi propune o audiţie la Berlin,  în faţa dirijorului Herbert von Karajan. Astfel, obţine cinci spectacole la Festivalul de la Salzburg, cu rolul Marelui Inchizitor din opera Don Carlo de Verdi (alături de: Placido Domingo, Mirella Freni, Christa Ludwig, Nicolai Ghiaurov, Piero Cappuccilli, Jose van Dam, Anna Tomowa-Sintow). Prilej de mare mândrie, atât pentru el cât şi pentru Romania. Şi totuşi, când a fost rechemat, nu i s-a mai dat voie să plece.

Aşadar, considerând că un artist nu se poate realiza în condiţii libere în România lui Ceauşescu, George Emil Crăsnaru părăseşte definitiv ţara, în anul 1980.
Boris cu Fiodor0001Urmează multe luni de singurătate şi dezrădăcinare, de nelinişti şi dor, de îngrijorare pentru viitor. Vocea frumoasă, muzicalitatea, disciplina şi seriozitatea basului român, sunt, însă, suficiente argumente pentru angajarea lui (timp de şapte ani) la Opera din Wiesbaden. Intră în ritmul ameţitor al unor stagiuni care cuprindeau şapte premiere pe an, plus reluările unor roluri din stagiunile anterioare. L-a ajutat mult limba germană pe care o vorbea şi studiul continuat cu maeştri-profesori renumiţi ca: Rina del Monaco sau Wolfgang Maternich. Debutează cu Filip (ianuarie 1981), continuând cu: Kezal din Mireasa vândută, Sarastro din Flautul fermecat, Mr. Fluth din Nevestele vesele din Windsor, regele Claudius din Hamlet  (Ambroise Thomas), Mefisto din Faust şi importante roluri wagneriene: Landgraful, regele Heinrich, Fasold, Hunding, Fafner, Graf Waldner.

Continuă cariera la teatrele lirice din Saarbrucken şi Bonn, după care, ca freelancer, acceptă numai spectacolele pe care le vrea, la pachet.

Ajunge la Monte Carlo, în câteva mari oraşe americane, la Tokyo, Paris, Berlin şi Madrid.

Anul 1992 este cea mai importantă „bornă” Lady Mackbeth0001http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2015/03/Lady-Mackbeth0001-1024x704.jpg 1024w, http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2... 1432w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />a carierei, deoarece debutează la Scala din Milano în rolul preotului din Lady Macbeth din Mtsensk de Şostakovici, sub bagheta lui Myung-Whun Chung, în regia lui Andre Engel, un spectacol de excepţie, repetat şi la opera Bastille din Paris.

În ianuarie 1993 (în regia lui Franco Zeffirelli şi cu Riccardo Muti la pupitru), George Emil Crăsnaru continuă apariţiile scaliere cu rolul Călugărul şi Marele Inchizitor (plus cover pentru Filip) într-un şir de zece spectacole cu Don Carlo de Verdi, alături de: Luciano Pavarotti, Serghei Larin, Luciana d’Intino, Daniella Dessi, Samuel Ramey şi Alexandru Agache. Sfârşitul aceluiaşi an şi începutul anului următor îl găsesc din nou la Scala din Milano, în Missa Glagolitică de Janacek (cu: Nina Rautio şi Serghei Larin, dirijor Riccardo Chally, concert repetat la Concergebow din Amsterdam) şi în cele opt spectacole cu operaÎngerul de foc de Prokofiev (cu: Serghei Leiferkus, Paata Burchuladze, Galina Gorceakova, dirijor Riccardo Chally).

Încă un român pe vestita scenă Scala din Milano!

Siegfried und Wotan in Kampf0001Ai făcut roluri diverse şi grele. Te-ai aventurat vreodată în ceva ce ai regretat după aceea?

  • Niciodată nu am cântat roluri care mă depăşeau vocal. Inainte de a accepta studiam bine partitura. Am învăţat că trebuie să cânt cu vocea mea, să nu-i imit pe alţii. Nu consider că vreunul dintre roluri a fost mai greu ca altele, dar Ocks din Cavalerul rozelor, Wotan sau Hagen din Inelul nibelungilor mi-au cerut o mai lungă perioadă de pregătire. Nici Olandezul zburătorn-a fost uşor. Le-am iubit pe toate. Dintre ele, de un plus de afecţiune s-au bucurat: Filip din Don Carlo, Mefisto din Faust, Boris Godunov şi Wotan din Walkiria.
  • Care a fost cea mai frumosă voce cu care ai cântat?
  • Fără discuţie, Nicolae Herlea. Până şi Pierro Cappuccilli îi recunoştea calităţile. De neuitat rămân însă şi: Placido Domingo, Luciano Pavarotti, Nicolai Ghiaurov, Fiorenza Cossotto, Mirella Freni, Birgit Nilsson, McIntire, Hans Hotter şi alţii.
  • 140 de roluri şi 200 de titluri în Scannen0002http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2015/03/Scannen0002-1024x741.jpg 1024w, http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/wp-content/uploads/2... 1427w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" />concert. Este aproape incredibil acest palmares… Nu a fost prea mult, nu a afectat sănătatea vocală?
  • Cantitatea nu influenţează calitatea glasului. Numai tehnica şi darurile native sunt esenţiale. Să nu crezi că eu n-am trecut printr-o perioadă de criză. Am depăşit-o însă cu modestie, muncă, şansă şi căutare de alternative. Am avut încredere în alţii mai experimentaţi decât mine şi i-am ascultat. Nu trebuie să ai aroganţă şi infatuare. (interviu, martie, 2015)

 

Gorbi0001Din anul 1993 George Crăsnaru este numit profesor universitar la Academia de Muzică Robert Schumann din Dusseldorf, de unde iese la pensie în anul 2011. A avut peste 40 de absolvenţi şi elevi privaţi. Pe toţi i-a învăţat legile cântului frumos, protejându-le talentul şi stimulându-le respectul pentru partitură, stil, autenticitate şi adevăr în artă.

Cariera basului George Emil Crăsnaru a îmbinat în permanenţă scena cu podiumul de concert. Alături de orchestre simfonice din ţară şi străinătate a cucerit ovaţii în marile opusuri vocal-simfonice, în toate Pasiunile şi Cantatele lui J. S. Bach, în Haendel, Haydn, Gounod, Purcell şi autori contemporani dar şi în lieduri de: Schumann, Schubert, Mozart, Brahms, Wolf, Berg şi atâţia alţii.

 

  • Cum ai intitula o carte despre George 10407060_10152457183998007_7440815942060044990_nEmil Crăsnaru

    ?

  • Viaţă, Muzică, Destin. Încă nu m-am hotărât!…

 

Luminiţa Constantinescu