altmarius

cultură şi spiritualitate

Aşik-Kerib, alte valenţe ale cântului sacru

Retina văzduhului :

Aşik-Kerib, alte valenţe ale cântului sacru

Mitul orfic, dezvoltat în termeni creştini de Paradjanov în Sayat Nova, se regăseşte şi la baza ultimului film al marelui caucazian, balada cinematografică Aşik-Kerib (1988). Filmul, având subtitlul "Balada unui menestrel îndrăgostit", este prelucrarea liberă a eposului omonim gruzino-azer datând din secolele XVI-XVII, cu largă circulaţie în Transcaucazia, dar şi în Asia Mică şi Asia Centrală.

Versiunea azeră sau turcă a baladei a fost notată pentru prima oară de Mihail Lermontov în 1837, pe când, ispăşindu-şi la Tbilisi pedeapsa de a fi scris versuri considerate împotriva orânduirii ţariste, poetul rus începuse să studieze limbile şi cultura Caucazului. Textul notat de Lermontov, nu mai lung de câteva pagini, este în proză şi corespunde unei variante prescurtate a basmului. I-a fost comunicat oral de un localnic, profesorul său de limbă azeră. Nu a fost definitivat literar şi a fost publicat postum, în 1846. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea balada face carieră în Transcaucazia, aflată în plin proces de racordare la cultura occidentală. Câţiva compozitori locali compun două opere şi muzica unui balet pe subiectul baladei.

În limba azeră, aşug (aşik sau aşig) înseamnă "îndrăgostit", dar şi "cântăreţ" sau "poet". Limbile georgiană şi armeană reţin aproximativ aceleaşi sonorităţi ale cuvântului. Poet şi rapsod, aşugul cânta acompaniindu-se la un instrument muzical cu coarde (saaz). Mesajul muzicii sale este liric, de pribegie, filozofic sau patriotic. Iată o exemplificare a răspândirii şi perenităţii mitologemului orfic dincolo de spaţiul egiptean şi traco-elin. Kerib înseamnă în azeră "sărac" sau "pribeag", dar este folosit şi ca nume propriu. În povestea notată de Lermontov, toate aceste sensuri ale celor două cuvinte sunt valabile. Aşadar, "povestea cântăreţului sărac, a poetului pribeag şi îndrăgostit". Textul în varianta lui Lermontov (se pare, singurul ajuns în literatura cultă într-o limbă de circulaţie internaţională) are un fir epic destul de sumar şi este unul din basmele cele mai răspândite în Transcaucazia, prezente chiar şi în manualele şcolare.

Într-o ţară musulmană, menestrelul Aşik-Kerib o iubeşte pe fiica hanului, frumoasa Magul, care îi împărtăşeşte iubirea. El o peţeşte, însă, fiind sărac, este refuzat de tatăl fetei. Luându-şi cu sine singura avere, lăuta, el pleacă în lume să câştige bani pentru a se căsători. Pe drum, rivalul său Kurşid-Bek îi fură hainele prin vicleşug şi i le aduce hanului, care îl declară înecat. Mama menestrelului orbeşte de durere, dar Magul jură că îşi va aştepta iubitul o mie de zile. Aşik-Kerib ajunge într-un sat, unde un menestrel bătrân trage să moară. Acesta îl binecuvântează şi îi binecuvântează lăuta. Cântecul său este răsplătit cu daruri de caravanele de pe drum. Kerib este vizitat în somn de patronii mitici ai menestrelilor, Aziz şi Vale, care îi făgăduiesc ajutor în încercările grele care îl aşteaptă: să cânte la nunta orbilor şi a surdomuţilor. Cu ajutorul lăutei sale, el reuşeşte să-i facă pe orbi şi pe surdomuţi să-l urmeze. Aşik-Kerib îşi caută norocul la curtea puternicului Nadir-Paşa, care îi cere să îl preamărească, însă menestrelul refuză, cu riscul vieţii. Rătăcind cu lăuta sfărâmată şi urmărit de oamenii sultanului, menestrelul primeşte ajutor de la "Sfântul pe cal alb", care îl duce cu viteza gândului în cetatea sa, când tocmai se împlinesc cele o mie de zile ale jurământului. La curtea hanului, Aşik-Kerib îşi povesteşte aventura, dar nu este crezut şi e ameninţat cu moartea pentru sperjur. Cu ajutorul unui leac minunat, Aşik Kerib îşi vindecă mama de orbire. Minunea făcută în văzul tuturor îi salvează viaţa şi îl face să fie acceptat ca ginere de hanul nemilostiv.

În ochii lui Lermontov, tema poetului pribeag şi îndrăgostit era prin excelenţă romantică. Paradjanov reţine tema orfică, ce îl atrăgea în mod deosebit, o îmbogăţeşte cu fapte şi personaje miraculoase din registrul stilistic al basmului şi imprimă expunerii cinematografice un ritm baladesc: fragmentele narative sunt urmate de exaltarea lor în plan fantastic, figurată vizual şi auditiv printr-un "colaj" de elemente de inspiraţie folclorică.

 

Vizualizări: 69

Comentariu publicat de altmariustotal pe Octombrie 30, 2011 la 11:34am
Comentariu publicat de silvian dobre pe Octombrie 30, 2011 la 8:43pm
multumim !!

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor