Arabescuri de Alhambra

[altmariusplus]

Scris de Adrian Popovici   

http://www.adrianpopovici.eu/articole/arta-si-spiritualitate/arabescuri-de-alhambra.html

 

Arabescuri de o finete uimitoare, mozaicuri de o rara frumusete, piatete si curti interioare inviorate de bazine si fantani, gradini cu exotica flora mediteraneana alaturi de arhitectura cu motive arabe fac din Alhambra un adevarat paradis terestru, cantat de trubadurii veacurilor trecute si admirat de turistii zilelor noastre.

Palatul Alhambra (Palatul cel Rosu, Palatul Sultanilor sau Palatul Florilor) este poate cel mai frumos si cunoscut lacas arab din Europa. Numele sau provine de la nuanta roscata a zidurilor sale („Al-qual al-hambra” – Palatul cel Rosu), desi, paradoxal, sub luminile razelor lunii, aceleasi ziduri devin argintii.

Situat pe una din colinele orasului Granada, palatul se poate zari cu usurinta din toate colturile citadelei. Palatul Alhambra, avand ca decor muntii Sierra Nevada, cu crestele inzapezite, constituie o imagine simbol a Andaluziei si a intregii Spanii. Zidurile sale falnice, caramizii, contrasteaza cu albeata stralucitoare a zapezii si cu verdele crud al copacilor de la poalele castelului.

Complexul arhitectonic al Alhambrei este structurat pe patru parti principale: fortareata maura (Alcazaba), oraselul (Medina), Palatul Nassrid si Gradinile de Vara El Generalife.

Alcazaba, cetatea sau fortareata castelului, este si cea mai veche constructie a Alhambrei. Inceputurile sale dateaza din din secolul al XII-lea d.Hr., puternicele turnuri fiind inaltate pe ruinele unei cetati mai vechi. Din nefericire pentru locuitorii Granadei, aspectul infricosator si forta zidurilor Alhambrei aveau doar menirea de a feri de privirile poporului nemaipomenitul lux al vietii de curte al sultanilor. Reconquista regilor catolici Ferdinand de Aragon si Isabella de Castilia se va incheia prin cucerirea cu usurinta a ultimului petic de pamant maur: Granada si Alhambra.

Palatul Nassrid este cel mai cunoscut sector al Alhambrei. Este o mostra edificatoare a maiestriei si rafinamentului artei arabe. De aici criticii de arta au introdus in terminologia de specialitate cuvinte precum arabescuri sau mozarabe. Aici gasim pentru intaia oara de la romani, fantani arteziene cu elemente decorative interioare, mirifice curti cu bazine de apa si flori („patio”). Padurile exotice ale indepartatelor tinuturi orientale sunt aduse si „pietrificate” sub forma coloanelor, mozaicurilor, plafoanelor, portalurilor, iar fermecatoarele flori mediteraneene impodobesc gradinile si curtile ce impanzesc palatul. Din punct de vedere cronologic, Palatul Nassrid este subimpartit in trei palate mai mici: Palatul Mexuar, Palatul Comares si Palatul lui Muhammad.

Gradinile de vara din El Generalife au fost proiectate ca o necesitate in climatul arid al Granadei. Evadarea in umbra si racoare pe durata zilelor fierbinti era ocupatia favorita a familiei regale maure. Loc de inspiratie lirica, de meditatie, de rugaciune sau reculegere, gradinile El Generalife aduc adevarata masura a valorilor apreciate de arabi: natura (cu apa, florile si stancile sale) si oamenii culti.

Meritul de a fi redescoperit si de a fi redat circuitului valorilor universale monumentul Alhambra ii revine scriitorului american Washington Irwin, descrierea sa plina de entuziasm si delicatete din lucrarea „Povestiri din Alhambra” trezind interesul Guvernului Spaniei, intr-o perioada in care Alhambra era partial distrusa de trecerea veacurilor si de cutremure.

Miturile, legendele, toleranta religioasa, inspiratia, toate confera un caracter de paradis terestru Alhambrei.

 
MADRID

Cele 10.000 de inscripţii în limba arabă care ornează zidurile, plafoanele şi arcadele faimosului palat Alhambra din Granada (Spania) fac, pentru prima oară, obiectul unei acţiuni de descifrare şi catalogare sistematică din partea cercetătorilor spanioli.

Echipa de cercetători spanioli care se ocupă de această acţiune a apelat la cele mai moderne tehnici pentru a preleva amprente tridimensionale ale dantelelor de cuvinte cioplite în piatră.

Una dintre descoperirile surprinzătoare ale oamenilor de ştiinţă a fost că pereţii palatului Alhambra conţin mult mai puţine versete din Coran şi din poezii decât se presupunea, potrivit declaraţiilor lui Juan Castilla, coordonatorul lucrărilor. "Exista o idee falsă şi foarte răspândită că zidurile palatului Alhambra ar fi fost acoperite cu fraze din Coran şi versuri, însă nu este cazul", a explicat specialistul în cultură şi civilizaţie arabă.

Poezia şi citatele din Coran reprezintă mai puţin de 10% din inscripţiile catalogate până acum de cercetători. Palatul Alhambra este o fortăreaţă unde s-a instalat, în secolul al XIII-lea, dinastia nasridă, cu două secole înainte de încetarea prezenţei arabe în Spania.

Din cele 3.116 inscripţii descifrate şi catalogate până acum, cea care revine cel mai des este "Nu este alt învingător în afara lui Allah". Palatul era folosit de sultan pentru primirea ambasadorilor, dar şi ca reşedinţă şi este unul dintre cele mai importante, mai vechi şi mai bine conservate din Spania.

Dintre expresiile cele mai folosite în cadrul inscripţiilor face parte şi formularea "Fericire perpetuă", care indică voinţa divină faţă de ocupanţii palatului.

"Poate părea incredibil că nu a existat niciodată un catalog exhaustiv" al acestor mii de fraze, a spus Castilla. Inscripţiile din complexul de palate se regăsesc peste tot, pe arcade, piloni, ziduri, fiind predominante în decoraţii. Lucrările de descifrare şi catalogare a inscripţiilor, coordonate de Consiliul superior spaniol pentru cercetări ştiinţifice şi administraţia regiunii Andaluzia, se vor finaliza în 2011.