Aniversarea zilei: Mark Twain

[altmariusliterar]

Samuel Langhorne Clemens (n. 30 noiembrie 1835 – 21 aprilie 1910)[1] , cunoscut sub pseudonimul literar Mark Twain, a fost un scriitor, satirist şi umorist american, autorul popularelor romane "Aventurile lui Tom Sawyer", "Prinţ şi cerşetor", "Aventurile lui Huckleberry Finn" şi "Un yankeu la curtea regelui Arthur".

În ciuda problemelor sale financiare, Twain a fost renumit pentru umorul şi buna sa dispoziţie, datorită cărora s-a bucurat de o popularitate imensă în întreaga lume. La apogeu, el a fost probabil cel mai popular american din acea vreme. În 1907, publicul s-a înghesuit la Expoziţia Jamestown doar ca să-l zărească pe Mark Twain. S-a bucurat de prietenia mai multor celebrităţi, între care autorul şi criticul literar William Dean Howells, politicianul şi autorul Booker T. Washington, inginerul şi inventatorul Nikola Tesla, scriitoarea Helen Keller şi magnatul Henry Huttleston Rogers. Autorul american William Faulkner a scris despre Twain că a fost "părintele literaturii americane"[2].

Twain a murit în 1910 şi este înmormântat la Elmira, statul New York.



Biografie
[modifică] Copilăria şi tinereţea
Samuel Langhorne Clemens s-a născut în localitatea Hannibal, statul Missouri, la 30 noiembrie 1835, fiul unui negustor din Tennessee, John Marshall Clemens (11 august 1798 – 24 martie 1847) şi Jane Lampton Clemens (18 iunie 1803 – 27 octombrie 1890), al şaselea din şapte copii. În ciuda acestui fapt, doar un frate şi o soră au ajuns la vârsta maturităţii, şi anume Orion Clemens (17 iulie 1825 - 11 decembrie 1897, respectiv Pamela (19 septembrie 1827 - 31 august 1904). Una din surorile sale, Margaret (31 mai 1830 - 17 august 1839) a decedat când Samuel avea patru ani, iar fratele său Benjamin (8 iunie 1832 - 12 mai 1842) a murit trei ani mai târziu. Alt frate mai mare, Pleasant (1828 - 1829), nu a trăit decât trei luni. Samuel a avut şi un frate mai tânăr, Henry Clemens (13 iulie 1838 - 21 iunie 1858).


Vas cu zbaturi pe MississippiCând Samuel avea patru ani, familia s-a mutat la Hannibal, un oraş portuar pe fluviul Mississippi, care mai târziu a servit ca inspiraţia pentru oraşul fictiv St. Petersburg din „Aventurile lui Tom Sawyer” şi „Huckleberry Finn”. Missouri s-a numărat printre statele americane în care sclavia a fost legală din 1821, şi de la o vârstă fragedă Twain a fost expus sclaviei, temă pe care a explorat-o în operele sale. Ca amănunt interesant, Twain a fost daltonist, fapt care i-a stimulat discuţiile ironice din cercurile sociale de atunci. În 1847, când Twain avea unsprezece ani, tatăl său s-a îmbolnăvit de pneumonie şi a decedat în luna martie din acelaşi an. La scurt timp după aceea, Twain şi-a găsit de lucru ca ucenic la un tipograf; la vârsta de şaisprezece ani a început să scrie articole amuzante şi schiţe. La optsprezece ani a plecat din Hannibal, lucrând ca tipograf la New York, Philadelphia, St. Louis şi Cincinatti.


Mark Twain în tinereţeLa 22 de ani, Twain s-a intors în Missouri. În timpul unei călătorii la New Orleans pe fluviul Mississippi, pilotul vasului, pe nume "Bixby", l-a inspirat pe Clemens să devină pilot de vas cu zbaturi, meserie care pe atunci era una din cele mai bine plătite profesii din America.

Datorită faptului că vasele cu zbaturi din acea perioadă erau construite dintr-un lemn foarte uscat şi uşor inflamabil, nu se foloseau nici un fel de lămpi sau felinare pentru iluminat, ceea ce făcea deplasarea foarte dificilă în timpul nopţii. Piloţii erau nevoiţi să cunoască cursul fluviului în cele mai mici detalii pentru a putea opri la sutele de porturi şi pontoane de pe maluri. Clemens a studiat cu meticulozitate cursul fluviului pe o distanţă de aproximativ două mii de mile (3200 km) timp de mai bine de doi ani până a primit brevetul de pilot în 1859. În timp ce se pregătea pentru obţinerea licenţei de pilot, Samuel l-a convins pe fratele său mai tânăr, Henry Clemens, să lucreze împreună cu el pe Mississippi. Henry a fost ucis la data de 21 iunie 1858, când vasul pe care servea a explodat. Samuel s-a autoînvinovăţit pentru moartea fratelui său şi s-a considerat responsabil pentru tot restul vieţii sale. În ciuda acestui fapt, a continuat să lucreze ca pilot pe fluviu până la izbucnirea Războiului civil din America în 1861, când traficul de pe Mississippi a fost mult redus.

Missouri, deşi stat sclavagist şi considerat ca făcând parte din Sud, nu a făcut parte din Statele Confederate ale Americii şi a rămas loial Uniunii. Când a început războiul, Twain şi prietenii săi au format o miliţie confederată (eveniment descris în 1885 în nuvela "The Private History of a Campaign That Failed"), dar nu au fost implicaţi în acţiuni militare şi miliţia s-a destrămat după două săptămâni. Prietenii săi s-au înrolat în armata confederată; Twain s-a alăturat fratelui său Orion, care fusese numit secretar al guvernatorului statului Nevada, şi a plecat spre vest. Au călătorit mai bine de două săptămâni într-o diligenţă peste Marile Câmpii şi Munţii Stâncoşi până la oraşul minier Virginia City, statul Nevada. Aceste aventuri în "Vestul Sălbatic" au contribuit semnificativ la formarea sa ca scriitor şi au format baza celui de-al doilea roman al său, "Roughing It" (în traducere românească "Sub cerul liber").

Ajuns în Nevada, Twain a devenit miner, sperând să se îmbogăţească descoperind argint. A petrecut mult timp în tabăra minieră alături de tovarăşii săi - încă o experienţă de viaţă de care s-a folosit în activitatea literară. După eşecul ca miner, a găsit de lucru la un ziar din Virginia City numit "the Daily Territorial Enterprise". Acolo a început să folosească pseudonimul literar "Mark Twain".

[modifică] Viaţa ca scriitor
În 1867, călătorind prin Europa şi Orientul Mijlociu (eveniment aflat la baza colecţiei de scrisori de călătorie The Innocents Abroad), Twain l-a cunoscut pe Charles Langdon, care i-a arătat o fotografie a surorii sale, Olivia. Twain susţine că s-a îndrăgostit la prima vedere; abia în anul următor a cunoscut-o pe Olivia. Cei doi s-au logodit în 1869 şi s-au căsătorit în februarie 1870, la Elmira, New York. După ce s-au stabilit la Buffalo, Olivia a născut un băiat, Langdon, care din nefericire a murit de difterie la vârsta de un an şi şapte luni. Twain şi soţia au mai avut trei fiice: Susy, Clara şi Jean Clemens. Căsnicia lor a durat timp de 34 de ani, până la decesul Oliviei în 1904.

Twain a trăit mai mult decât Jean şi Susy. El a trecut printr-o perioadă de depresie profundă, începută în 1896, pe când se afla într-un turneu de lecturi în Anglia, la aflarea veştii că fiica sa favorită, Susy, a murit de meningită. Decesul soţiei, precum şi decesul altei fiice, Jean, la 24 decembrie 1909, i-a adâncit depresia.[3]

În 1909, Twain este citat ca spunând:[4]

„Am sosit cu Cometa Halley în 1835. Va apare din nou la anul, şi mă aştept să mă duc cu ea. Ar fi cea mai mare dezamăgire a vieţii mele dacă nu mă duc cu cometa lui Halley. Atotputernicul a spus, fără îndoială: "Aici sunt ciudaţii ăştia doi, fără rost; au sosit împreună, trebuie să plece împreună.”
Samuel Langhorne Clemens - Mark Twain - a murit de angina pectoris la 21 aprilie 1910 în Redding, Connecticut. La aflarea veştii, preşedintele Statelor Unite, William Howard Taft a declarat:[5]

„Mark Twain a dat bucurie -- distracţie cu adevărat intelectuală -- la milioane de oameni, iar operele sale vor continua să facă plăcere altor milioane din generaţiile următoare... Umorul său a fost american, dar el a fost aproape la fel de apreciat de englezi şi alte naţii ca şi de conaţionalii săi. El a creat o parte trainică a literaturii americane.”
Mark Twain a fost înmormântat cu familia soţiei sale din Elmira, New York.

[modifică] Bibliografie

Biblioteca lui Mark Twain(1867) Advice for Little Girls (fiction)
(1867) The Celebrated Jumping Frog of Calaveras County (fiction)
(1868) General Washington's Negro Body-Servant (fiction)
(1868) My Late Senatorial Secretaryship (fiction)
(1869) The Innocents Abroad (non-fiction travel)
(1870-71) Memoranda (monthly column for The Galaxy magazine)
(1871) Mark Twain's (Burlesque) Autobiography and First Romance (fiction)
(1872) Roughing It (non-fiction)
(1873) The Gilded Age: A Tale of Today (fiction)
(1875) Sketches New and Old (fictional stories)
(1876) Old Times on the Mississippi (non-fiction)
(1876) The Adventures of Tom Sawyer (fiction)
(1876) A Murder, a Mystery, and a Marriage (fiction); (1945, private edition), (2001, Atlantic Monthly).[6]
(1877) A True Story and the Recent Carnival of Crime (stories)
(1878) Punch, Brothers, Punch! and other Sketches (fictional stories)
(1880) A Tramp Abroad (travel)
(1880) 1601: Conversation, as it was by the Social Fireside, in the Time of the Tudors (fiction)
(1882) The Prince and the Pauper (fiction)
(1883) Life on the Mississippi (non-fiction)
(1884) Adventures of Huckleberry Finn (fiction)
(1889) A Connecticut Yankee in King Arthur's Court (fiction)
(1892) The American Claimant (fiction)
(1892) Merry Tales (fictional stories)
(1893) The £1,000,000 Bank Note and Other New Stories (fictional stories)
(1894) Tom Sawyer Abroad (fiction)
(1894) Pudd'nhead Wilson (fiction)
(1896) Tom Sawyer, Detective (fiction)
(1896) Personal Recollections of Joan of Arc (fiction)
(1897) How to Tell a Story and other Essays (non-fictional essays)
(1897) Following the Equator (non-fiction travel)
(1900) The Man That Corrupted Hadleyburg (fiction)
(1901) Edmund Burke on Croker and Tammany (political satire)
(1902) A Double Barrelled Detective Story (fiction)
(1904) A Dog's Tale (fiction)
(1905) King Leopold's Soliloquy (political satire)
(1905) The War Prayer (fiction)
(1906) The $30,000 Bequest and Other Stories (fiction)
(1906) What Is Man? (essay)
(1907) Christian Science (non-fiction)
(1907) A Horse's Tale (fiction)
(1907) Is Shakespeare Dead? (non-fiction)
(1909) Captain Stormfield's Visit to Heaven (fiction)
(1909) Letters from the Earth (fiction, published posthumously)
(1910) Queen Victoria's Jubilee (non-fiction)
(1916) The Mysterious Stranger (fiction, possibly not by Twain, published posthumously)
(1924) Mark Twain's Autobiography (non-fiction, published posthumously)
(1935) Mark Twain's Notebook (published posthumously)
(1969) The Mysterious Stranger (fiction, published posthumously)
(1985) Concerning the Jews (published posthumously)
(1992) Mark Twain's Weapons of Satire: Anti-Imperialist Writings on the Philippine-American War. Jim Zwick, ed. (Syracuse University Press) ISBN 0-8156-0268-5 (previously uncollected, published posthumously)
(1995) The Bible According to Mark Twain: Writings on Heaven, Eden, and the Flood (published posthumously)

[Nicoleta Cimpoae]

Scrierile lui mi-au incantat copilaria si adolescenta ...
"Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cum nu ai fi suferit niciodat din dragoste. Danseaza ca si cum nimeni nu s-ar uita." (Mark Twain)