Aniversarea zilei: Jean Baudrillard

[altmariusideea]

Jean Baudrillard

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jean Baudrillard, European Graduate School, 2004

Jean Baudrillard (n. 29 iulie 1929, d. 6 martie 2007) a fost un sociolog şi critic literar francez, teoretician al postmodernismului.

S-a născut la Reims, în Franţa, fiind descendentul unei familii de fermieri. În tinereţe, Baudrillard a predat limba germană la liceu, după care şi-a dat teza de doctorat în sociologie, sub conducerea lui Henri Lefevre iar în perioada anilor 1950-60, războiul algerian l-a influenţat puternic.

A fost marcat de scrierile lui Roland Barthes privind analiza semiotică a culturii şi de cele ale lui Marshall McLuhan, care a demonstrat importanţa studierii mass media în orice analiză sociologică.

În perioada revoltei studenţeşti de la Universitatea Nanterre (1968), Baudrillard scrie articole pentru revista „Utopie“, tipică pentru acea perioadă. Este influenţat de marxism şi în articolele sale face o critică a tehnologiei. Filosofia lui Baudrillard se centrează pe conceptele-gemene de „hiper-realitate“ şi „simulare“, care se referă la natura virtuală (nereală) a culturii actuale, în epoca dominată de comunicarea şi de consumul de masă.

Operele publicate

„Strategiile fatale“ (1983), „Sistemul obiectelor“ (1968), „Societatea de consum“ (1970) sau „în umbra majorităţilor tăcute“ (1983), se preocupă de problema psihologică a consumului în societăţile capitaliste, de problema obsesiei pentru consum.

În „Oglinda producţiei“ (1973) şi „Pentru o critică a economiei politice a semnului“ (1972), Baudrillard anunţă faptul că semnul prevalează în faţa economicului şi socialului.

Cea mai celebră scriere a sa este însă „America“; aici el prezintă o nouă metodă de analiză a societăţii, descriind ceea ce el consideră a fi irealitatea culturii americane. Pentru sociolog, America este un deşert în care irealul şi realul se contopesc atât de bine, încât graniţa dintre ele practic nici nu mai este vizibilă.

Unul dintre ultimele sale volume, „Crima perfectă“ (1996) prezintă „uciderea“ realităţii de către noile medii tehnologice.

Lista eseurilor publicate

• La Societe de Consommation, Denoel, 1970 (Societatea de consum);
• Pour une critique de l economie politique du signe, Gallimard, 1972 (Pentru o critică a economiei politice a semnului);
• Le Miroir de la production, Casterman, 1973 (Oglinda producţiei);
• L'Echange symbolique et la mort, Gallimard, 1976 (Schimbul simbolic şi moartea);
• Oublier Foucault, Galilee, 1977 (Să-l uităm pe Foucault);
• L'effet Beaubourg, Galilee, 1977 (Efectul Beaubourg);
• A l ombre des majorites silencieuses, Cahiers d'Utopie, 1978 (În umbra majorităţii tăcute);
• Le P.C. ou les paradis artificiels du politique, Cahiers d'Utopie, 1978 (Partidul comunist sau paradisul artificial al politicii);
• De la seduction, Galilee, 1979 (Despre seducţie);
• Simulacres et simulation, Galilee, 1981 (Simulacre şi simulare);
• Les Strategies fatales, Grasset, 1983 (Strategiile fatale);
• La Gauche divine, Grasset, 1984 (Divina stîngă);
• Amerique, Grasset, 1986 (America);
• L'autre par lui-meme, Galilee, 1987 (Celălalt văzut de el însuşi);
• Cool memories, Galilee, 1987 (Amintiri formidabile);
• Cool memories II, Galilee, 1990;
• La transparence du mal, Galilee, 1990 (Transparenţa răului);
• La Guerre du Golfe n'a pas eu lieu, Galilee, 1991 (Războiul Golfului nu a avut loc);
• L'Illusion de la fin, Galilee, 1992 (Iluzia sfîrşitului);
• Le crime parfait, Galilee, 1995 (Crima perfectă)