altmarius

cultură şi spiritualitate

Alexandru D. Xenopol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

A.D.Xenopol

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iaşi - d. 27 februarie 1920) a fost un academician, economist, filosof, istoric, pedagog, sociolog şi scriitor român. Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor, filozof al istoriei de talie mondială, cel mai mare istoric român, după Nicolae Iorga. Alexandru Dimitrie Xenopol avea părinţi de origine anglo-saxonă.


Viaţa

După absolvirea liceului în oraşul natal, şi-a completat studii universitare de filozofie, drept şi istorie (1867 - 1871), culminând cu obţinerea doctoratului în drept la Berlin şi a celui în filozofie la Giessen, în acelaşi an, 1871. În ambele sale lucrări de susţinere a disertaţiei de doctor, Alexandru Xenopol se arată a fi un adept al modelelor de drept, filozofice şi istorice propuse de savanţii germani.

Reîntors în ţară, Alexandru D. Xenopol a intrat în magistratură, fiind, în 1872, prim-procuror al Tribunalului din Iaşi. În 1878, obţine, prin concurs, Catedra de istorie a românilor la Universitatea din Iaşi, urmând ca din 1883 să renunţe la magistratură integrându-se total, având preocupări intelectuale multiple, ca profesor, cercetător, editor, istoric, în viaţa Universităţii din Iaşi.

În anul 1891 obţine, tot prin concurs, şi Catedra de istorie universală, la aceeaşi Universitate, devenind astfel unul dintre acei intelectuali de forţă, capabili de a susţine multiple cariere intelectuale.

În calitatea sa de istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a fost ales în 1893 membru titular al Academiei Române. Între 1898 - 1901 devine rector al Universităţii din Iaşi.

Ca om de ştiinţă, cu deosebire pentru meritele sale excepţionale în domeniul istoriei, începând cu anul 1900, Xenopol a devenit membru de onoare al Societăţii de Arheologie din Bruxelles, apoi a primit acelaşi titlu de la Societatea Academică din Cernăuţi, în 1901, a fost ales membru al Institutului Internaţional de Sociologie (1903) şi, respectiv, membru titular al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Paris (1914), vicepreşedinte al Societăţii de Sociologie din Paris (1916).

S-a aflat întotdeauna într-un fertil dialog cu învăţaţii renumiţi ai Europei, prin intermediul forurilor ştiinţifice istorice, care i-au acordat deseori premii de excelenţă, alături de Academia Română. A murit la 27 februarie 1920 în Bucureşti.

Scurtă trecere în revistă a meritelor sale ştiinţifice şi culturale

Operă, bibliografie

O analiză a operelor lui Alexandru D. Xenopol

Încă din anii de început ai activităţii sale ştiinţifice, Alexandru D. Xenopol s-a remarcat prin analize istorice, cu valoare incontestabilă, publicate în revista Convorbiri literare. Dintre acestea se impune scrierea Teoria lui Röesler. Studiu asupra stăruinţei românilor din Dacia Traiană, apărută în 1884 într-un format de 300 de pagini. Pe aceeaşi temă a publicat la Paris, în 1885, lucrarea O enigmă istorică. Românii în Evul Mediu. Sunt demonstraţii veridice privind temeinicia, pe baza criticii moderne, a autohtoniei şi continuităţii românilor în spaţiul românesc tradiţional, carpato-dunăreano-pontic.

"Istoria Românilor din Dacia Traiană"

În perioada 1888 - 1893, Alexandru D. Xenopol a tipărit la Iaşi opera sa fundamentală, Istoria Românilor din Dacia Traiană, având şase volume şi totalizând aproape 4000 de pagini. Este prima prezentare sistematizată, analitică şi complexă a istoriei românilor, din toate provinciile tradiţionale, începând tratarea problematicii din cele mai vechi timpuri până la unirea din anul 1859. În scopul finalizării acestei sinteze, autorul a realizat cercetări îndelungate în arhive şi biblioteci din ţară ori din străinătate, publicând anticipat diverse studii referitoare mai ales la izvoarele şi instituţiile istorice româneşti.

În elaborările sale surprinde structurile societăţii româneşti, dinamica evenimentelor, cauzalitatea şi finalitatea acestora. De asemenea, prezintă aspecte fundamentale proprii vieţii sociale, economice, politice, administrative, culturale şi religioase, definitorii pentru români, urmăreşte evoluţia activităţii umane, producţiile şi bogăţiile acestui spaţiu geo-istoric, reliefează categoriile sociale, starea şi evoluţia ţăranilor, meşteşugarilor, breslaşilor, târgoveţilor, orăşenilor sau a marilor proprietari funciari.

Un loc important se acordă structurilor instituţionale, proprii statelor româneşti, cum au fost cele integrate activităţilor juridice, financiare, şcolare, cutumiare, militare, intelectuale, şi se fac referiri la ştiinţă, biserică, la politica internă şi externă.

Abordând importanţa teoriei în istorie, considerată ca una din principalele caracteristici ale acesteia, Alexandru D. Xenopol a insistat asupra perioadei când a apărut ideea unităţii naţionale în conştiinţa poporului român. Pornind de la asemenea filozofie, prezintă, în esenţă, factorii favorabili ce au călăuzit unitatea genezei româneşti, traversând vremurile şi ajungând la oportunitatea unităţii politice în timpul vieţii sale.

Direcţiile operei lui A. D. Xenopol

Opera lui Alexandru D. Xenopol, deşi unitară ca sens, se structurează pe câteva secţiuni distincte.

Marile sinteze

Prima dintre acestea o constituie marile sinteze, în care pot fi cuprinse:

  • "Istoria românilor din Dacia Traiană", editată la Iaşi, între 1888 - 1893, având: volumul I, 623 de pagini, volumul II, 590 de pagini, volumul III, 680 de pagini, volumul IV, 663 de pagini, volumul V, 770 de pagini şi volumul VI, 668 de pagini, la care sunt adăugate un număr de şapte hărţi;
  • "Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis les origines jusqu’a l’Union des Principautés en 1859", apărută la Paris în 1896, două volume, însumând 1132 de pagini şi trei hărţi, cu o prefaţă a intelectualului liberal Alfred Rambaud (1842 - 1905), cel ce a coordonat elaborarea lucrării Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre, 12 volume, la care a colaborat inclusiv Alexandru D. Xenopol; Istoria românilor din Dacia Traiană, editată la Iaşi între 1896-1912, în 13 volume, şi Les Roumains – Historie, Etat matériel et intellectuel, publicată la Paris.

Filozofia istoriei

Cea de a doua secţiune a operei lui Alexandru D. Xenopol reprezintă subiectele ce abordează filozofia istoriei. Printre acestea se pot enumera:

  • "Studii economice", culegere de diferite texte pe teme economice tipărită la Iaşi în 1879.
  • "Les principes fondamentaux de l’histoire", lucrare apărută la Paris în 1899;
  • "Principiile fundamentale ale istoriei", volum editat la Iaşi în 1900 şi
  • "La thėorie de l’histoire", lucrare publicată la Paris în 1908.

Scrieri istorice polemice şi documentare

Secţiunea a treia din discursul istoriografic al lui Alexandru D. Xenopol are tentă polemică şi documentară. Aici se pot încadra:

  • "Teoria lui Röesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană", Iaşi, 1884, scrisă ca replică la lucrarea Romänische Studien, elaborată de istoricul german Robert Röesler (1840 - 1881), apărută la Viena în 1871;
  • "Une énigme historique. Les Roumains au moyen âge", Paris, 1885;
  • "Etudes historique sur le peuple roumain", Iassy, 1887;
  • "Românii şi Austro-Ungaria", Iaşi, 1914, precum şi numeroasele articole sau luări de poziţie în reuniuni ştiinţifice naţionale ori internaţionale pe aceeaşi temă.

Scrieri pe tematică diversificată istoric

Există, de asemenea, cea de a patra secţiune a scrierilor lui Alexandru D. Xenopol, cuprinzând o tematică diversificată, referitoare, de exemplu, la domniile lui: Ştefan cel Mare (1871), Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir (1886), Scarlat Callimachi (1897), Alexandru Ioan Cuza (1903) sau despre Nicolae Kretzulescu (1915); amplele referiri la confruntările militare dintre ruşi şi turci, prezentându-se urmările acestora pentru Ţările Române (1880); luptele politice interne între Drăculeşti şi Dăneşti (1907) sau Istoria partidelor politice în România (1910).

Filozofie istorică

Originală este teoria "scrierilor istorice", argumentată în lucrările amintite mai sus Les principes fondamentaux de l’histoire, publicată la Paris în 1899, şi La thėorie de l’histoire, apărută tot în capitala Franţei, în 1908.

Conform acestei teorii, faptele istorice decurg unele din altele şi, prin legăturile cauzale dintre ele, se înlănţuie în "serii istorice", ceea ce constituie esenţa conţinutului şi derulării existenţei umanităţii. Ca modalitate concretă, Alexandru D. Xenopol aduce în prim-plan evoluţia poporului român cu domenii esenţiale pentru o naţiune: etnogeneza, stabilitatea, unitatea, instituţionalitatea, demografia, economia, viaţa politică, ştiinţifică, religioasă şi relaţiile internaţionale.

În elaborarea concepţiei sale asupra istoriei, Xenopol pleacă de la distincţia dintre faptele coexistente, care se raportează la spaţiu şi faptele de succesiune, care se dezvoltă în timp, distincţie pe care el o considera piatra unghiulară a teoriei sale. Faptele coexistente se repetă, fără a se schimba şi constituie obiectul de studiu al ştiinţelor teoretice, iar faptele de succesiune se schimbă permanent, dar nu se repetă şi ele dau specificul ştiinţelor istorice.

În cazul faptelor de coexistenţă, scurgerea timpului nu modifică fenomenele, în vreme ce în faptele de succesiune timpul intervine ca un element modificator esenţial. Deşi distincţia amintită determină deosebirea dintre ştiinţele teoretice şi cele istorice, între cele două genuri de fapte nu există, după Xenopol, un zid despărţitor. Faptele de coexistenţă repetându‑se, se pot transforma până la urmă în fapte de succesiune, precum revărsările reluate ale unui fluviu dau naştere în final deltei sale, care-i o nouă formaţiune geologică şi geografică.

Alexandru D. Xenopol socoteşte că ştiinţele istorice se referă şi la fenomene materiale şi la cele spirituale. Vorbind de istorie, el nu o consideră o ştiinţă particulară oarecare, precum fizica sau chimia sau psihologia, ci un mod de concepţie a lumei, modul succesiv, în opoziţie cu modul coexistent. Istoria se îndeletniceşte astfel cu fenomenele care sunt ceea ce sunt prin cursul timpului şi acestea se referă şi la societate şi la natură şi la spirit şi la lumea materială.

Lucrări fundamentale

Alte lucrări

Ecoul operei lui Xenopol în Europa

Asiduitatea şi profunzimea analizei lui Alexandru D. Xenopol în explicarea evenimentele istorice, investigând noi modalităţi care să structureze istoria şi filozofia istoriei, îl plasează printre cei mai importanţi gânditori europeni ai perioadei respective.

Lucrarea Les principes fondamentaux de l’histoire s‑a bucurat de o călduroasă primire în multe ţări europene unde erau în curs acute dezbateri a problematicilor de filosofie a istoriei. Neokantienii Rickert şi Windelband vedeau în filosofia istoriei un teren de revigorare a filosofiei în genere, iar Dilthey considera şi el că întemeierea raţiunii istorice este o cale de rezolvare a crizei în care intrase filosofia.

În raport cu alţi filosofi ai istoriei din acea vreme, Xenopol avea marele avantaj că opera sa în acest domeniu venea din partea unui mare şi recunoscut istoric pe plan naţional, dar şi internaţional, cunoscut în Europa prin traducerile scrierilor sale istorice, ca şi prin studiile publicate în reviste străine de specialitate. Aşa se explică şi ecoul lucrării lui Xenopol de teoria istoriei, precum şi prestigiul statornic de care s‑a bucurat de atunci încoace savantul român.

Rolul lui Alexandru D. Xenopol în epocă şi în istoria României

  • Alexandru D. Xenopol a avut meritul absolut unic de a scrie prima sinteză sau istorie completă a poporului român, Istoria românilor din Dacia Traiană, şi de a o face larg cunoscută întregii lumi, deziderat formulat anterior cu extremă claritate atât de Mihail Kogălniceanu cât şi de Nicolae Bălcescu, încă de pe vremea când aceste idei erau parte esenţială a programului viitoarei revoluţii de la 1848.
  • În plan educaţional, ca profesor universitar, şi ca titular simultan al catedrei de istorie a românilor, respectiv al celei de istorie universală, Alexandru Xenopol a contribuit la educarea şi modelarea a multor generaţii de profesori de istorie şi istorici români.
  • Simultan cu obligaţiile didactice a desfăşurat şi o susţinută şi bogată activitate ştiinţifică, atât ca autor, publicând numeroase lucrări şi studii în presa ştiinţifică a vremii, cât şi ca editor, redactor şi director al Revistei "Arhiva", apărută la Iaşi.
  • Xenopol a fost unul din cei mai aprigi susţinători ai înlăturarii înapoierii economice şi culturale a României, militând pentru continuarea dezvoltarii învăţământului la toate nivelele, începută atât de dinamic în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866).
  • De asemenea, în toate studiile sale economice, Alexandru D. Xenopol preconiza crearea unei puternice şi diversificate industrii naţionale, începută, de asemenea în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Ambele direcţii, învăţământul şi industria, le vedea ca făcând parte din drumul spre realizarea unei independenţe nu doar politice, ci şi a uneia economice. Ca atare, marele istoric Alexandru D. Xenopol opunea concepţiilor liber schimbiste oficiale concepţia protecţionismului economic intern menit să asigure crearea unei industrii româneşti puternice care să permită, la rândul ei, dezvoltarea celorlalte compartimente ale economiei naţionale: comerţul, finanţele, agricultura, etc.
  • Pe plan internaţional, remarcabilul om de cultură român a adus contribuţii dintre cele mai importante la filosofia istoriei, aşa după cum o dovedeşte lista de lucrări publicate atât în limba franceză cât şi în limba germană şi limba italiană, limbi pe care le stăpânea la nivelul unui vorbitor nativ elevat.
  • Prin întreaga sa activitate creatoare ca autor, eseist, filosof al istoriei, istoric, pedagog, sociolog şi scriitor, Alexandru Xenopol evidenţiază cu pregnanţă rolul său cel mai meritoriu în cultura română, prin faptul că a fost primul intelectual român de orientare universală care, utilizând principii metodologice moderne, a scos istoria din tiparele sale tradiţionale şi tradiţionaliste, împletind-o strâns într-o documentaţie amplă, într-o viziune critică de ansamblu care să prezinte realist multitudinea formelor de manifestare a vieţii sociale a oamenilor - economică, socială, politică, culturală, ideologică, etc..

References

  • Eugen Lovinescu, T. Maiorescu şi contemporanii lui : vol 1 : V.Alecsandri, M.Eminescu, A.D.Xenopol, Bucureşti, Casa Scoalelor, 1943
  • Adrian Pop, O fenomenologie a gândirii istorice româneşti. Teoria şi filosofia istoriei de la Hasdeu şi Xenopol la Iorga şi Blaga, Bucureşti, All Educational, 1999
  • Mihai Popa, Universal şi particular în "seria istorică" la A. D. Xenopol (I), Revista de filosofie, volum 52, ian-apr., 2005
  • Dimitrie R. Rosetti, Dicţionarul contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei "Populara", 1897
  • Final Report of the International Commission on the Holocaust in Romania (p.17, 27, 33, 45)
  • Gheorghe Toma, Xenopol despre logica istoriei, Bucureşti, Editura Politică,1971
  • Alexandru Zub, "A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, Bucureşti, 1973)
  • Alexandru Zub, Junimea, implicaţii istoriografice, Ed. Junimea, Iaşi, 1976
  • Alexandru Zub, "L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol", Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983
  • Alexandru Zub, "Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol", Ed. Institutul European, Iaşi, 2004;
  • Alexandru Zub, De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX şi începutul secolului XX" (Ed. Academiei, Bucureşti, 1985; ed. II, cu subtitlul "Istoriografia română sub semnul modernităţii", Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Legături externe

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Alexandru D. Xenopol

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor