altmarius

cultură şi spiritualitate

Limba romana, ca fundament al culturii romane

Partea I-a din: “Scurta privire asupra inceputurilor enciclopediei romanesti”

           Intr-un interviu, ilustrul nostru istoric si om de cultura, Horia C. Matei afirma: „Cultura noastra nu a avut niciodata vocatia enciclopediilor"

Aceasta este o simpla constatare cronologica si statistica. Tot atat de bine putem spune ca nu am avut nici vocatia scrierilor literare, nici vocatia scrierilor istorice sau vocatia scrierilor tehnice. Suntem cu totii de acord ca poporul roman are geniu si vocatie culturala. Si asta pentru ca ne incredem in Alecsandri, Blaga, Densusianu, Eliad, Eliade, Eminescu, Galeriu, Giurascu, Hasdeu, Iorga, Kogalniceanu, Lovinescu, Maiorescu, Negruzzi, Noica, Odobescu, Puscariu, Rebreanu, Sadoveanu, Saineanu, Teodoreanu, Tocilescu, Urechea, Xenopol, s.a.m.d., sau chiar in domnia sa.

Privind astazi piata de carte, observam ca avem o aplecare catre enciclopedie si enciclopedism. Nu cred ca mai poate tine cineva evidenta lucrarilor cu caracter enciclopedic aparute in limba romana, creatii noi, traduceri sau traduceri cu adaugiri, tiparite in tara si in strainatate. Locul lucrarilor de zeci de volume a fost luat deja de lucrarile in volume mai usor manevrabile dar si mai bogat illustrate. Enciclopediile structurate pe domenii de cunostinte, pe probleme sau pe ramuri, au invadat piata cartii. Aproape ca nu exista o zona a culturii si cunoasterii umane care sa scape netratata intr-o lucrare lexicografica.

Rasfoind cataloagele putinelor biblioteci din vremurile de inceput ale literaturii romane, observam ca ele cuprind o seama de lucrari enciclopedice sau cu caracter enciclopedic, in limbile germana, franceza sau italiana.

Am reusit sa parcurgem in a sti cultura universala, intr-o mica masura, dar spalati de pacatul trufiei sau sentimentul neputintei. Am reusit sa intram in cultura universala cu blandetea celui care arata gresalele spre indreptarea lor si a celor care dezvaluie lumii ceva din frumusetea omului si a lui Dumnezeu. Ne-am asezat acolo unde mintea noastra a fost mai de folos poporului roman si umanitatii, unde cuvintele transmiteau trairi cat mai profunde, unde arta vizuala facea sa tresalte spiritul privitorului, ducandu-l care intimitatea lui, netraita pana atunci.

“Noi romanii, avem un neajuns mare: suntem enciclopedisti! Nu ramanem într-o specialitate, atunci când o avem. Noi sarim din matca acestei specialităti, asa cum au facut Cantemir, Hasdeu, Iorga, Eliade – si asta-i ingrijoreaza oarecum pe apuseni… Noi nu puteam să nu fim enciclopedisti, pentru ca, în marginea marilor culturi, cum stam, stiam implicit mai multe. Studentii nostri de la Paris aveau, faţă de cei de acolo, un mare avantaj: stiau două, trei limbi straine, în vreme ce tinerii de acolo abia o stiau pe a lor. E un mare avantaj, dar, pentru calificarea în cultură, este si un dezavantaj: ca devii suspect marilor specialisti din afara.” Aceste cuvinte erau adresate tinerilor de Constantin Noica.

Ce ne lipseste si ce ne-ar trebui, ca sa avem o cultura “mare” ?

O piedica in calea universalitatii valorilor noastre culturale, este limba. Avem o limba extraordinara, in care au fost create multe capodopere. Lucrarile traduse nu pot atinge valoarea creatiei originale din limba romana.

Am avut ocazia, in tinerete, sa citesc Faust de Goethe, in traducerea lui Lucian Blaga. Mai tarziu, am incercat sa recitesc aceasta capodopera , tradusa de altcineva. Nu am mai recunoscut genialitatea lucrarii ! Am dat acest exemplu, pentru a face cititorul sa inteleaga ca, este importanta si valoarea traducatorului, nu numai valoarea autorului.

Avem autori romani care si-au insusit foarte bine limba unor mari culturi si au creat opera in acea limba, sau au tradus-o ei insisi. Au reusit sa patrunda adanc in constiinta culturala a acelor popoare si chiar au devenit parte a marii culturi universale. Nu pot sa dau decat cateva exemple: Panait Istrati, Tristan Tzara, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Virgil Ierunca, Ana, contesa de Noailles, Martha Bibescu. Acolo unde cuvantul a avut mai putina importanta, l-am dat omenirii pe Brancusi!

Uitandu-ne putin in urma, constatam ca, la inceputul secolului al XIX –lea, limba romana literara era un vis frumos, scrierea cu caractere latine era considerata de multi drept incapabila sa consemneze frumusetea limbii romane, gramatica limbii romane era neunitara si neabordata stiintific.

Limba este un sistem alcatuit din cuvinte si reguli de imbinare a acestora. Dictionarul limbii romane si gramatica limbii romane, sunt de fapt roti, la carul culturii.

“Orice limba e oglinda sufletului natiunii care o creaza”, spunea Ion Pillat. ”Limba e masura si mijlocirea culturii” scria Simion Barnutiu. George Baritiu spunea: ”Fiecare natie poate produce clasici…In literatura, clasicismul se dobandeste prin framantarea si imbogatirea limbii, prin traduceri, prin cercari numeroase de originaluri.”

Inceputul secolului al XIX-lea, a prins limba romana nepregatita sa faca fata exploziei culturale, stiintifice si industriale . A trebuit sa treaca vreun secol pentru a porni la drum “ cu lectiile facute”.

 

In Moldova de peste Prut, ocupatia ruseasca a impus limba rusa drept limba oficiala, dar au existat eforturi pentru crearea unor dictionare si gramatici ruso-romane, pentru invatarea limbii romane, mai mult pentru a preintampina disparitia ei, decat pentru a o perfectiona ca limba literara nationala.

La Petersburg, in 1827 apare “Gramatica Rusasca-Rumaneasca inchipuita de Stefan Margella si tiparita de dipartamentul opscescei invatari” alcatuita “pentru nevoile statului si pe socoteala lui”. Stefan Mangella era avocat, probabil aroman din Macedonia, angajat al Ministerului Instructiunii Publice al Imperiului Rus.

Tot la Petersburg, in 1840, Iacob Hancu (Hanculov, Ghinculov ) realizeaza “Nacertanie pravili valaho-moldanscoi grammatiki”-“Schita regulilor gramaticale valaho-moldave”, o lucrare in 18+574 pagini format 22x13 cm, tiparita la “Imperatorscoi Academia nauki”. Acesta mai editeaza si “ Concluziile din gramatica Valaho-Moldava”, tiparita in aceeasi tipografie din Petersburg, in anul 1847. Observam tendinta de realizare a unei distantari a “gramaticii limbii moldovenesti “ de gramatica limbii romane.

La Cernauti aparea in anul 1820 in tipografia lui P.Ekardt, primul numar, de 196 de pagini, din “Chrestomaticul romanesc sau Adunare a tot felul de istorii si alte fapte, scoase din autori de diferite limbi”, fiind considerata prima revista romaneasca,. Prospectul-instiintare aparut la 8 martie 1817 , scos de realizatorul revistei, T. Racoce, translator imperial pe langa guvernul provincial din Lemberg, afirma dorinta acestuia ca revista sa apara lunar, dar editarea ei s-a oprit la primul numar, independent de vointa realizatorului.

 

In Ardeal, interferenta cu marile culturi occidentale, dar si lupta romanilor pentru afirmare nationala, a creat un cadru propice dezvoltarii scrierilor in limba romana.

In ianuarie 1821 apare la Buda, in Tipografia Universitatii din Buda, prima revista avand profil cultural (literatura, istorie nationala si istorie universala) din Ardeal, intitulata: “Biblioteca Romaneasca”, sub redactia lui Zaharia Carcalechi, editor si publicist aroman, angajat al tipografiei. In demersul sau a fost ajutat de un grup de romani inimosi, printre care se aflau: Ion Trifu (care si-a schimbat numele in Ion Maiorescu, tatal lui Titu Maiorescu), C.Lecca, Em.Gojdu, Gr.Ciciureanu, Damaschin Bojinca.

In 1822 apare “Gramatica romaneasca “ a lui Diaconovici Loga, “tiparita prin Constantin Diaconovici Loga al Scoalelor Preparande Rumanesti din Arad professor” la “Craiasca Tipografie a Universitatii Ungariei” din Buda. In tipografiile romanesti din Ardeal sau din Buda apar tot mai multe carti romanesti pentru invatatura si cultura poporului roman.

Tot in Ardeal, , in atelierul lui Samuel Filtsch din Sibiu, se duce sa tipareasca o gramatica si Ion Heliade Radulescu. Aceasta gramatica era pregatita in manuscris inca din 1826 si a fost citita si dezbatuta in cenaclul organizat de Dinicu Golescu in conacul sau. Aparuta in 1828, sub titlul ”Gramatica romaneasca”, avea afirmata in prefata, necesitatea constituirii unei Academii care sa normeze limba romana si sa realizeze un dictionar al limbii romane. Prin acesta gramatica, de o importanta decisive in dezvoltarea limbii literare, se fundamenteaza ortografia fonetica si se propune simplificarea alfabetului chirilic de la 43 la 30 de semne.

 

In Tara romaneasca, Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821, care a pus capat domniilor fanariote, este cea care a creat premisele dezvoltarii culturii nationale. Moldova a urmat indeaproape exemplul Munteniei.

Editarea unui periodic in principate, se putea face numai cu aprobari speciale. In acest context, doi studenti medicinisti (I.M.C. Rosseti din Tara Romaneasca si Anastasie I.Lascar din Moldova), ajutati cu bani de Dinicu Golescu si de negustori din Bucuresti si Focsani, reusesc sa publice la Lipsca (denumire data orasului Leipzig), in tipografia lui Braitkopf si Ertel, sapte numere dintr-o gazeta saptamanala intitulata “Fama Lipschii”

[fama(latina)= faima, dar si stire, veste]. Incepand cu numarul doi pana la sapte, gazeta a purtat titlul “Fama Lipschii pentru Datia”. Gazeta continea articole culturale, politice si de popularizare a stiintei.

In 1828 in Muntenia incepe infiintarea scolilor elementare satesti si apare prima carte scolara ilustrata, in limba romana: “Cele din tai cunostince pentru invatatura tinerilor scolari care incep a citi. Traduse din frantuzeste si adaogata de G.Plesoianu”, avand prefata autorului si a traducatorului. Lucrarea a aparut la Craiova, in doua editii, a doua, “mai indreptata si mai adaugata de insusi traducatorul”, in 1833.

La Iasi, la Trei Ierarhi, se deschide prima “Scoala normala si gimnaziu” in care invatamantul se face in limba romana.

In 8/20 aprilie 1829, ” dupa inalta slobozenie ”, apare la Bucuresti “Curierul romanesc”, primul periodic important in limba romana din Tara Romaneasca, editat de I.H.Radulescu. In “Instiintare”, acesta scria:”…Cele dintai vestiri despre intamplarile lumii, despre imbunatatirile si inaintarile mintei omenesti, le-am primit, stiut este, in limbi straine, desi ne aflam pe pamantul nostrum si traim sub legile si carmuirea noastra…Sa simtim si aceasta bucurie de a ne fali in mainile noastre cu gazeta patrii noastre, si scrisa in limba noastra. Acuma poate cineva vedea pe simtitorul roman curgandu-i lacrami de bucurie, vazind in toate casele batrani, tineri, barbate, femei, invatati si mai de rand, indeletnicindu-se si petrecand cu gazeta in mana, si inmultindu-si ideile….”.

Imediat, in 1830 apare si un supliment al acestuia: ”Adaos literal la Curierul romanesc". Initial, ambele se publica in Tipografia Mitropoliei, iar din 1831, in Tipografia lui Eliad.

La Iasi, dupa obtinerea autorizatiei de publicare din 7 aprilie 1829 la 1 iunie 1829,apare “Albina romaneasca. Gazeta politico-literara”, prima gazeta scrisa in limba romana din Moldova (aceasta a fost precedata de trei numere ale unei foi numita: “Novitale de la armie” cu stiri de pe front, traduse din gazette rusesti si austriece). In ”instiintarile” date pentru “inscrierea prenumerantilor”, in 17 aprilie 1829, catre “evghenistii boieri si toti simpatriotii” despre “Gazeta romaneasca din Iesi”, Gheorghe Asachi scria: “Nu se afla astazi in lumea politicita neam, desi mai mic la numar decat romanii, carele, intru alte ale sale folositoare institutii, sa nu aiba in limba natiei un jurnal periodic.”.Gazeta a fost tiparita in tipografia personala a lui Gheorghe Asachi. Acesta a reusit sa obtina si un privilegiu(monopol) de 15 ani, in 1830, privilegiu foarte criticat si care a franat dezvoltarea tiparului in Moldova, intr-o perioada destul de setoasa de tiparituri romanesti.

In 1830, Comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei si Tarii Romanesti incheie elaborarea Regulamentelor Organice-doi pasi inainte si trei inapoi in modernizarea tarii !

In 1831 se face primul recensamant general al populatiei din Tara Romaneasca si Moldova, ca baza a reformei administratiei, finantelor si justitiei. La Iasi se contituie “Marele sfat al ministrilor”, primul din istoria Moldovei.

In 1833 se constituie la Iasi “Societatea de Medici si Naturalisti”, prima societate stiintifica din Romania.

La Iasi apare pe 22 iunie 1833 Monitorul official al Moldovei, sub redactia lui Gheorghe Asachi, intitulat:“Buletin, foaie oficiala”. Acesta este tiparit la Institutul Albina a lui Gh. Asachi, care era obligata prin contract, sa tipareasca 200 de exemplare pentru autoritati.

In 1834 are loc la Iasi, reprezentatia cu piesa”Dragos, intaiul domn al Moldovei” de Gheorghe Asachi, prima lucrare dramatica in limba romana inspirata din istoria nationala.

In 1835 are loc inaugurarea festiva a Academiei Mihailene, prima institutie de invatamant superior din tara.

Intre 1835 si 1838, Florian Aaron publica: “Idee repede de istoria Printipatului Tarii Romanesti”, lucrare in 3 volume (1835- 24+232 pagini, 1837- 334 pagini, 1838-156 pagini, toate volumele avand format 20x13 cm), lucrare aparuta la Bucuresti, in Tipografia lui Eliad, prin care se pun bazele didactice ale literaturii istorice nationale.

In 1836 aparela Bucuresti, in tipografia lui Eliad, “cu cheltuiala din Casa Scoalelor”, primul manual didactic de desen si arhitectura: ”Elemente de desenu si arhitecture” (25 pagini si 33 planse format 24x18.5 cm), realizat de pictorul Carol Valstein, professor la Colegiul Sf. Sava.

Intre 1837 si 1847 apare bilunar la Bucuresti, in Tipografia lui Eliad: “ Curier de ambe sexe ”, ( periodul I-IV, format 22x13.5 cm ), prima revista literara si culturala din Muntenia, ca supliment literar al publicatiei “Curierul Romanesc”. A fost reeditata in 1862-1864 (periodul I-IV) in Tipografia lui Eliade si Asociatii iar periodul V “in doua Typographii: Vaidescul si Rasidescul.

La 14 martie 1837, apare la Iasi, tiparita in Institutul Albinei: “Alauta romaneasca” (martie 1837-septembrie 1838), prima revista literara si culturala din Moldova, aparuta ca supliment literar al gazetei “Albina Romaneasca”. Formatul in care a aparut este 20x13 cm.

La Brasov apare, la 2 ianuarie 1837, redactata de Ion Barac si tiparita in Tipografia lui Johann Gott “Foaia duminecii spre inmultirea cei de obste folositoare cunostinte”, prima revista literara romana aparuta in Transilvania, precursoare a “Gazetei de Transilvania”.Aceasta avea un format 25x20 cm.

In 1838, pe 1 ianuarie, apare la Bucuresti, in tipografia lui Frederic Walbaum, primul cotidian romanesc, intitulat “Romania. Gazeta politica, industriala, comertiala si literala” sub redactia lui Florian Aaron si Gheorghe Hill, profesori la Colegiul Sf. Sava. Inaintea primului numar, la 20 decembrie 1837, apare:“Proba de gazeta.Romania ”

La Brasov, apare, “cu preainalta voe”, sub redactia lui George Baritiu, incepand cu 12 martie 1838, “Gazeta de Transilvania”.Acesta este primul ziar politic si cultural al romanilor transilvaneni .In “instiintare”, se spune: ”…despre insusi foaia aceasta a noastra politica…sa o putem da de aici inainte la o natie care prin intarzierea in cultura duhului putem sa zicem cum ca ridica mila iubitorilor de omenire din veacul nostrum…Cu totii stiu si pricep cum ca cunoasterea unei natii pe o cale mai usoara si mai scurta nu este altfel cu putinta decat prin insasi lucrarea si îmbogaţirea limbei si literaturei sale.”.

Imediat a aparut si suplimentul ei literar care a purtat denumirea: “Foe literara” in primul semestru al aparitiei , schimbandu-si apoi denumirea in: ”Foaie pentru minte, inima si literatura”(care a aparut in 1835, sub conducerea lui George Baritiu, iar ulterior a devenit supliment la “Gazeta de Transilvania “ si a fost distribuita in abonament impreuna cu aceasta).

Incepand cu 3 octombrie 1838, apare la Craiova saptamanalul “Mozaicul”, primul periodic (revista literara saptamanala) din Oltenia, sub redactia pictorului Constantin Lecca, intemeietorul primei tipografii din Craiova (in 1837).

In 1839, apare la Iasi, in tipografia “Inst. Albinei”, o mica lucrare pentru uzul scolilor, intitulata :”Encyclopedie primaire a l`usage de la jeunesse moldo-valaque qui etudie la langue francaise. Enticlopedie incepatoare pentru tinerimea romaneasca care invata limba franteza”, avand 224 pagini si doua foi de titlu, format 17x12 cm. Lucrarea apare cu text parallel in limba franceze si romana, avand foile de titlu separate, in limba franceza si in limba romana. Lucrarea ii este atribuita lui Gheorghe Asachi ( probabil in colaborare cu sotia sa, Elena ).

In 1840 apare o incercare de stabilire a unor norme unitare de exprimare prin ”Bagari de seama asupra canoanelor gramaticesti” intocmita de Iordache Golescu si tiparita in Bucuresti, in Tipografia lui Eliad (254 pagini format 25x20 cm si 13 planse ). Tot in 1840 apare la Viena , in limba latina: “Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae Romanae in utraque Dacia vigentis vulgo Vallachicae autore A. Trebonio Lauriano”, lucrare pentru popularizarea tezaurelor limbii romane, neimportanta pentru crearea limbii literare romanesti, ca si “Grammatica daco-romana sive valachica latinitate donata, aucta, ac in hunc ordinem redacta” redactata de Ioan Alexi , publicată în 1826 tot la Viena.

La Iasi, apare la 30 ianuarie 1840 “Dacia literara”, sub redactia lui Mihail Kogalniceanu, considerat intemeietorul presei literare moderne. Acesta declara in “Introductie” : “ …talul nostrum este realizatia dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literature comuna pentru toti. Dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national…Dacia, ce, prin urmare, va cuprinde toate ramurile literaturei noastre , va fi despartita in patru parti. In partea dintai vor fi compuneri originale a conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole originale din celelalte jurnaluri romanesti. Partea a treia se va indeletnici cu critica cartilor nou iesite in daosebitele provincii a vechei Dacii. Partea a patra, numita Telegraful Daciei, ne va da instiintari de cartile ce au sa iasa in putin, de cele ce au iesit de subt tipar, relatii de adunarile invatatorilor romani, stiri despre literatorii nostril si, in sfarsit, tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman.”.

In 1840,apare la Iasi, tot sub redactia lui Mihail Kogalniceanu, prima revista de istorie: “Arhiva romaneasca. Foaie retrospective si trimestriala”.

In 1842 apare la Iasi o mica fascicula din “Leksiconul de conversatie” cu o prefata de Gh. Asachi, aceasta fiind considerate prima incercare de realizarea unei enciclopedii romane.

Tot in 1842, I.Heliade-Radulescu publica la Bucuresti, in “Curierul Romanesc”, cateva articole dintr-un “Dictionar de cunostinte universale”, in fapt, inceputul unei mici enciclopedii, ramasa nefinalizata.

In 1845 apare, in Tipografia Colegiului National din Bucuresti, “Magazinu istoriku pentru Dacia” sub redactia lui A.T.Laurian si N.Balcescu, in care sunt tiparite pentru prima data cronici moldovenesti si muntenesti. Formatul brosurilor era 22x15 cm.

In 1847 apare in Tipografia lui Eliad din Bucuresti, o lucrare in 48+50 pagini format 15x11 cm, intitulata: “Vocabularulu de vorbe streine de limba romana, adica Slavone, Unguresti, Turcesti, Nemtesti, Grecesti…” in care autorul, I.Heliade-Radulescu, face o scurta evidentiere a cuvintelor limbii romane de alte origini decat latina, pe care le considera “vesminte straine, niste petice care o fac ridicola” si propune eliminarea lor din limba.

La Blaj, apare in 4 ianuarie 1847: “Organul luminarei. Gazeta bisericeasca politica e literaria”, sub redactia lui Timotei Cipariu, prima gazeta tiparita intergral cu litere latine.

O prima tentativa de a realiza un dictionar enciclopedic o are Alexandru Gavra,”Profesorul Pedagogiului regesc din Arad si Asesorul a mai multor Lum. Comitaturi de prin Ungarie”, prin tiparirea la Regeasca Tipografie a Universitatii Unguresti din Buda, in anul 1847, a lucrarii: “Lesicon de conversatie storicesc-religionariu”, din care a aparut doar un volum, (A-B), 46+434 pagini format 21x13 cm. Aceasta este de fapt o compilatie (cu doar 11 articole originale) dupa “ Historiai Lexicona”, un lexicon istoric in trei volume, intocmit de clericul luteran Samuel Mindszenti , lucrare tradusa, adaptata si imbunatatita dupa un “Dictionar al tuturor religiilor de la facerea lumii pana acum”, intocmit de Thomas Brouchton in 1742 (“An historical dictionary of all religions from the creation of the world to this present time. ... Compiled from the best authorities, by Thomas Broughton”). Alexandru Gavra mai spune ca a mai utilizat ca sursa a informatiilor sale “ si alti momentuosi authori cu privinta si spre Biserica Rasaritului”.

In 1848, Nicolae Balasescu publica la Sibiu “Gramatica romana pentru seminarii si clase mai inalte”, 30+230 pagini, editia a II-a, Bucuresti, 1850, 10+ 197 pagini, format 20x13 cm , o gramatica ce are un pronuntat caracter didactic.

La Bucuresti, apare in Tipografia Colegiului Sf. Sava lucrarea: “Rudimentele gramaticei romane. Extrase din Tentamen criticum, cu adausuri de regule simple si diverse anotaciuni pentru uzul scolarilor incepatori”, lucrata de “Ioane Germaniu Codru, profesoriu la scoala elementara din Ploiesti”, pe numele sau : Ion Codru Dragusanu, ardelean de origine. Este prima incercare de introducere in Muntenia a tezelor filologice ale latinistilor.

In 1854 apare la Blaj “Elemente de limb`a romană după dialecte şi monumente vechi”, 7+200 pagini format 20x13 cm, considerata prima lucrare de gramatica istorica a limbii romane.

Abia in 1893 apare prima gramatica stiintifica a limbii romane, intocmita de Heimann Tiktin, unul dintre cei mai mari filologi romani ai sfarsitului de secol 19, evreu de origine, ca si Lazar Seineanu. Lucrarea se numeste “Gramatica romana” si a aparut in Tipografia Fratii Saraga din Iasi, in doua volume, 190 si 248 pagini, format 23x16 cm.

 

 

Fara a avea vreo influenta pentru istoria literaturii romane, apare in 1870, la Oradea, in tipografia lui Otto Hugel, cartea cu 272 de pagini format 19x12 cm, intocmita de Justin Popfiu si numita: “Poesia si prosa”. In aceasta, in afara de poeziile autorului, tiparite la inceputul cartii, este publicata si o conferinta (adnotata) tinuta de acesta in 1867 si cuprinsa sub titlul: ”O privire fugitiva peste literature romana”. Desi aceasta scriere are peste 100 de pagini, ea nu este privita decat ca o pledoarie pentru realizarea unei istorii critice a literaturii romane.

Un mic manual in 176 de pagini format 21x13 cm apare in 1884 la Sibiu, in tipografia lui W. Kraft, intocmit de profesorul Lazariciu Ioan, intitulat: “Istoria literaturei Romane.In usul tinerimei studioase”.

Primele lucrari de istorie literara apar abia la sfarsitul secolului al XIX-lea. Prima este : ”Istoria limbei si literaturii romane” publicata la Tipografia Nationala din Iasi de profesorul Aron Densusianu (tatal lui Ovid Densusianu), in anul 1885, avand 286 de pagini in format 22x15 cm. A doua este : ”Istoria limbei si literaturei romane”, publicata in anul 1886 la Tipogafria Fratii Saraga din Iasi, de catre Ioan Nadejde (sotul Sofiei Nadejde) , avand 516 pagini in format 18x13 cm. A treia istorie a fost: “Introducere in istoria limbii romane” publicata in anul 1888 la Tipografia Nationala din Iasi , de catre Alexandru Philippide, avand 346 de pagini format 24x16 cm.

Un “ Manual de istoria literaturii romane “ a fost tiparit la editura “Foii Diecesane”, in 1893, la Caransebes, de catre Enea Hodos, professor de limba romana la Institutul Teologic Pedagogic Greco-Ortodox din Caransebes.Lucrarea avea 264 pagini format 19x12 cm.

Alt manual, mai bine organizat, este al lui Adamescu Gheorghe, care publica in 1894: “Notiuni de istoria limbii si literaturii romanesti conform programei oficiale pentru invatamintul secundar si special” in Bucureşti la Editura Librăriei Socecu & Co, lucrare avand 300 de pagini format 21x14 cm.

Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, nu am avut o istorie al literaturii romane in acceptiunea moderna a termenului.

Din aceasta scurta si nu tocmai completa cronologie, se observa totusi ca “asezarea” invatamantului romanesc, a limbii romane, a scrierii si a culturii romanesti, s-a facut destul de curand in istorie, iar timpul necesar realizarii unor mari opere culturale sau stiintifice, a fost prea scurt, in comparatie cu timpul avut la dispozitie de marile culturi europene.

Daca vom considera, pe buna dreptate, ca o cultura nationala solida nu se poate realiza in afara unui cadru academic, putem constata ca am avut chiar foarte putin timp la dispozitie pentru acesta desavarsire.

Asa cum apele raurilor lasa urme pe pamant, asa cultura unei natiuni poate lasa urme in marea cultura a umanitatii. Cu trecerea timpului, o apa cu debit mare lasa urme din ce in ce mai adanci. Unei ape involburate ii trebuie mai putin timp sa sape adanc.

Poate fi si asta o speranta privind ascensiunea mai rapida a culturii noastre, catre marea cultura a umanitatii!

 

 

Vizualizări: 4707

Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 6, 2010 la 3:26pm
“Povatuitorul sanatatei si a economiei. Foaie periodica pentru poporul romanesc” este prima gazeta de popularizare a igienei umane, medicinei veterinare si agronomiei pentru taranime.
In primul numar se scrie:
”Ce intaiu dorinta a fiesce caruia om este, de asi pastra sanatatea, si al doilea, de asi spori averea.Anume pe fiesce care in pozitie, de asi indeplini aceste doua dorinti, este pornirea acesei foi, acaria cuprindere ca va inchie in trei coloane.
Coloana intai va cuprinde insine ramul senatatei.Aice va gasi cetitoriul povatuiri; prin care ice vaarata, cum sasi cruta senatatea, cum se sa fereasca de boale lipicioase; cum sa poarte de grija unui bolnav, ce agiutoriu se dee aproapelui seu, cand viata lui se gaseste in primejdie; care din leacurile obicinuite in pamantul acesta sa intrebuinteze inlipsa unui doctor, cum si cand, si de care anume sa se fereasca.
Coloana a doua va cuprinde in sine atat economia casei cat si economia tarei…
In coloana a treia se vor gasi boalele vitelor si alte articule potrivite foaiei acesteia, acaruia tintire este: folosul statului, folosul obscei, folosul omenirei.”
Initiatorul acestei foi a fost Constantin Virlav, primul moldovean doctor in medicina, cu titlul obtinut in 1836 la Buda. In perioada 1849-1855 este protomedic (medic sef) al Moldovei. A fost primul professor de medicina populara la Seminarul de la Socola, activist pentru unire, deputat, secretar si vicepresedinte al Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi, etc.
Au mai colaborat: Alecu-Sturza-Miclausanu, Ion Ionescu de la Brad, Theodor Stamati, etc.


Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 6, 2010 la 3:45pm
In 1836 aparela Bucuresti, in tipografia lui Eliad, “cu cheltuiala din Casa Scoalelor”, primul manual didactic de desen si arhitectura: ”Elemente de desenu si arhitecture” (25 pagini si 33 planse format 24x18.5 cm), realizat de pictorul Carol Valstein, professor la Colegiul Sf. Sava.






Comentariu publicat de altmarius pe Aprilie 6, 2010 la 5:33pm
Formidabil! Prezenta dumneavoastra in acest blog, cu aceste bijuterii din istoria cartii si presei, ma onoreaza. Ca pasionat al cartii, visam doar la crearea unor asemenea pagini... Multumesc!
Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 6, 2010 la 11:25pm
Faza de inceput a istoriografiei romanesti este marcata de aparitia lucrarii: ”Istoria limbei si literaturii romane” publicata la Tipografia Nationala din Iasi de profesorul Aron Densusianu (tatal lui Ovid Densusianu), in anul 1885, avand 286 de pagini in format 22x15 cm. Editia a doua a acestei lucrai a aparut in 1894 tot la Iasi, in Tipo-Litografia H.Goldner.














Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 8, 2010 la 11:55am
In 1893 apare prima gramatica stiintifica a limbii romane, intocmita de Heimann Tiktin, unul dintre cei mai mari filologi romani ai sfarsitului de secol 19, evreu de origine, ca si Lazar Seineanu. Lucrarea se numeste “Gramatica romana” si a aparut in Tipografia Fratii Saraga din Iasi, in doua volume, 190 si 248 pagini, format 23x16 cm.


Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 8, 2010 la 6:25pm
Ierarhizarea valorilor literaturii romane din perioada de inceput poate fi cunoscuta studiind crestomatiile si antologiile literare aparute in epoca. Ele au importanta pentru istoriografia literara care se ocupa de acea perioada.
O lucrare interesanta prin continut a realizat Steurman Rodion Avram (A. Steurman), poet si publicist roman de origine evreeasca.
Volumul I : Autori romani. Antologie. Bucati alese din scriitorii veacului XVII si XIX. Schite biografice si critice. Cu o prefata de N. Beldiceanu, professor. Iasi 1893 Editura librariei Fratii Saraga.248 pagini format 19x12.5 cm.
Volumul II : Autori romani. Crestomatie. Bucati alese din scriitorii veacului XVIII si XIX. Schite biografice si critice. Cu o prefata de D-nu N. Beldiceanu. Iasi 1893 Editura librariei Fratii Saraga.256 pagini format 19x12.5 cm.











Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 8, 2010 la 7:53pm
Referindu-ma tot la crestomatii, o lucrare ramasa monumentala, a fost elaborata de Moses Gaster, filolog roman de origine evreeasca, stabilit in Anglia dupa 1885. Ea a devenit cunoscuta atat in tara, cat si in strainatate si datorita faptului ca, introducerea si notele au fost publicate bilingv, in limbile romana si franceza. Mult asteptata aparitie a lucrarii, nu a dezamagit . Recunoasterea interna si internationala a calitatii operei s-a produs imediat: Carol I i-a oferit medalia “Bene Merenti cl. I”, pentru “scrieri literarii şi filologice române”. Plan bine conceput, selectie riguroasa, caracter sistematic sunt cateva dintre aprecierile facute la adresa acestei lucrari.
Lucrarea se numeste:
“Chrestomatie romana. Texte tiparite si manuscrise [secolul XVI-XIX], dialectale si populare, cu o introducere, gramatica si un glosar romano-francez de M.Gaster. Vol.1 Introducere, gramatica, texte [1550-1710], Leipzig, F.A.Brockhaus; Bucuresci, Socecu&Co, 1891
“Chrestomatie romana. Texte tiparite si manuscrise [secolul XVI-XIX], dialectale si populare, cu o introducere, gramatica si un glosar romano-francez de M.Gaster. Vol.II Texte [1710-1830], dialectologie, literatura populara, glosar Leipzig, F.A.Brockhaus; Bucuresci, Socecu&Co, 1891


Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 13, 2010 la 8:13am
Nu-l pot omite din prezentare pe, atunci tanarul Nicolae Iorga, devenit “patriarhul culturii romane”, autorul a 1003 volume, 12755 articole si 4963 recenzii. Putem noi oare intelege cuprinderea mintii acestui mare om ?
In 1893, la 23 de ani, este primit membru corespondent al Academiei Romane. In acel an, a intocmit lucrarea “Schite din literatura romana”, tiparita la Iasi, in Editura Librariei Fratii Saraga, in doua volume. In primul volum, sunt cuprinse articole despre viata si creatia lui Balcescu, Alecsandri si Filimon, iar in al doilea (aparut in 1894), Bolintineanu, Ion Creanga, Veronica Micle, despre Slavici si Ganea (doi nuvelisti de la Junimea ce publicasera pana la acea data numai in “Convorbiri literare”), A.Naum.
O parte din articole mai fusesera publicate in “Revista Noua” a lui Hasdeu si in “Convorbiri literare”, fiind reproduse cu schimbari in aceasta lucrare. Vorbind despre creatia literara a autorilor cuprinsi in lucrare, Iorga spunea in prefata, pentru a-si enunta intentia: ”Cateva cuvinte asupra caracterelor ce o deosebesc de predecesorii si urmasii sai literari, mi se par de nevoie, pentru a fixa ranguri si a statornici legaturi ce nu si-au gasit locul in cercetari, scrise cu prilejuri si scopuri deosebite.”.




Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Aprilie 14, 2010 la 10:08pm
George Baritiu indica drumul scriitorului catre clasicism: “framantarea si imbogatirea limbii” si “cercari numeroase de originaluri”.
Chemat sa-l orienteze atat pe scriitor, cat si pe cititor, este criticul literar.
Promovarea literaturii de buna calitate, prin analiza si descriere facila intelegerii cititorului, astfel incat acesta sa fie atras de carte, este principala misiune a unui critic bun. Misiunea nu este simpla, deoarece criticul este si el om, are pareri si pasiuni literare, politice si sociale, este cetatean al unei tari sau membru al unei etnii. Dreapta cumpanire, spiritul nepartinic, justa apreciere si simplitatea limbajului utilizat sunt caracteristici care fac din criticul literar un prieten al scriitorului si cititorului. Un critic este si un garant ca timpul acordat de cititor lucrarii literare nu este o pierdere de vreme.
Nu stim daca Eminescu “este” si datorita lui Maiorescu. Este cert in schimb ca, umbra lui Eminescu acopera mult din stralucirea personalitatii lui Maiorescu. Poate vom dezbate despre marele Maiorescu alta data.
Contributia lui Maiorescu la dezvoltarea limbii si literaturii romane, in calitate activist cultural, dar si de critic literar, a fost definitorie in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
In 1892 aparea in Bucuresti, la Editura Librariei Socecu & Comp. lucrarea “Critice (1867-1892) volumul I,...Editie noua si sporita”(398 pagini format 19x12 cm). In acelasi an a aparut si volumul II (406 pagini acelasi format), iar in 1893 a aparut volumul III (476 pagini acelasi format). Lucrarea este o colectie care contine studiile si articolele publicate in “Critice”, aparuta in 1874 ( volumul I ) si cele aparute in presa in perioada ulterioara ( volumul II si III ).



Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Mai 2, 2010 la 10:27am
In 1845 apare, in Tipografia Colegiului National din Bucuresti, “Magazinu istoriku pentru Dacia” sub redactia lui A.T.Laurian si N.Balcescu, in care sunt tiparite pentru prima data cronici moldovenesti si muntenesti. Formatul brosurilor era 22x15 cm.



Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

197 state 

(ultimul: Anguilla)

Numar de steaguri: 260

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 45

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

28 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

30. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

31. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

32. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor