Ziua Francofoniei-prilej de rememorare

[Nemes Constantin]

Imbogatirea limbii romane, prin acceptarea unui numar mare de elemente lexicale straine, in primul rand franceze, a luat avant in conjunctura favorabila a inceputului de secol XIX.

Doua elemente importante au favorizat reorientarea lingvistica: amploarea si influenta culturii franceze in lume, precum si inrudirea lingvistica a celor doua limbi, romana si franceza.

In lipsa operelor literare romanesti, tiparul laic, aflat la inceput de drum, a publicat din ce in ce mai multe traduceri ale autorilor straini, in special francezi.

Tinerii erau directionati pentru studii la Paris, fiind in contact cu economia, politica si cultura franceza, imprumutand de acolo cuvinte care lipseau limbii romane. Terminologia stiintelor, a tehnicii sau a filosofiei va fi tributara sferei lexicale cu neologisme de provenienta franceza.

Introducerea limbii franceze in scoli a fost alt factor favorizant pentru asimilarea unor cuvinte noi. Au inceput sa apara manuale , cum ar fi :”Elemente de Limba Franceza lucrate de K.K.Aristia”, carte tiparita in Tipografia Colegiului Sf.Sava din Bucuresti, in anul 1843, sau :”Metoda practica pentru invatarea lesnitoare a Limbei Francese”, tradusa si prelucrata dupa D.F.Ahn de catre I.Stahl, aparuta in 1855 in tipografia din Bucuresti a lui Ferdinand Om, reeditata si completata de mai multe ori. Acestea contineau si mici dictionare, pentru a veni in ajutorul tinerilor invatacei.

Cea mai importanta contributie a avut-o tiparirea dictionarelor bilingve sau multilingve, care au reusit sa introduca numeroase cuvinte de origine franceza in limba romana .

Primul dictionar roman-francez, francez-roman este: “Vocabular purtaret

rumanesc-frantozesc si frantozesc-rumanesc”, publicat in 1839, la Bucuresti, de Jean Alexandre Vaillant.

Vaillant era un francez venit in Tara Romaneasca in 1829, fiind angajat ca professor de franceza de Marele Ban George Iordachi, membru al familiei de boieri Filipescu.

Viata lui Vaillant este o intreaga aventura. „I-am apropiat pe români de Franţa, am integrat istoria lor în cea a Europei.”, declara el, fara sa exagereze cu ceva.

Meritul lui este si de a fi transformat un dictionar bilingv intr-un dictionar explicativ al limbii romane, dand indicatii semantice sau definind numerosi termeni romanesti.

Acest prim dictionar bilingv inregistra circa 10000 de cuvinte.

Urmatorul dictionar aflat in lucru, dar aparut in anul urmator, in 1840, la Tipografia Colegiului Sf.Sava din Bucuresti, este: “Vocabularulu frantezo-romanesc” editat sub redactia lui Petrache Poenaru, Florian Aaron si Georg Hill .Apare in doua volume (824 si 836 pagini format 21,5x14 cm). Desi numarul cuvintelor inregistrate este de circa 40000, multe din cuvintele romanesti inregistrate nu fac parte din limba romana, fiind barbarisme, introduse artificial.

Ii urmeaza :” Dicţionariul franceso-romanu”, tiparit la Iasi sub redactia lui Theodor Codrescu. Apare in doua volume (1216 si 1326 pagini format 16x13 cm), in anul 1859. Acesta creaza o lucrare lexicografica hibrida, preluand cuvintele dictionarului lui Poenaru, Aaron si Hill, adaugandu-i termenul latin corespunzator.

Desi a fost considerat un insucces, a fost reeditat in anul 1875 volumul 1(942+48 pagini format 20x15 cm) si 1876 volumul 2 (982+24 pagini format 20x15 cm).

Tot in 1859, Nifon Balasescu tipareste “Dictionariu romano francesu”, vol.I fasc.1, Bucuresti, 1859, 128 p. si “Dictionnaire francais-roumain”, I-er volume, I-er livre, Bucuresti, 1859, 128 p. Cele doua volume aparute cuprind doar cuvintele care incep cu literele a si b.Si el introduce artificial cuvinte care nu faceau de fapt parte din limba romana.

Urmatorul publicat este:” , Dictiunaru romano-francesu” sub redactia lui Raoul de Pontbriant, un professor de limba franceza, venit de la Paris la Bucuresti.Dictionarul a aparut la Bucuresti, Gőttingen, Paris şi Leipzig in anul 1862 ( are 794 de pagini, format 23x16 cm). Dictionarul cuprinde circa 28000 de cuvinte si are meritul de a indica si etimonul cuvintelor romanesti continute, in masura in care acesta era cunoscut.

In 1865 apare in Tipografia Weiss Ioanne din Bucuresti: “Dictionariu Romanescu, Latinescu, Germanescu si Francescu lucrutu dupa sistemulu Lexiconului de la Buda cu mai multe adaugeri si modificatiuni” editat de ieromonahul D.Pisone, pentru uzul scolilor. Lucrarea are 414 pagini format 22x15 cm.

In 1867 apare la editura Barouse din Paris :” Vocabulaire de quelques mots latins expliqués en roumain et en français”, realizat de arhimandritul Josaphat Snagovano,fondatorul capelei romane din Paris. Acest dictionar trilingv a fost tiparit intr-o serie restransa si a avut o circulatie limitata.

In 1870 apare la Bucuresti :” Vocabularulu romano-francesu” editat de Ion Costinescu, o lucrare lexicografica de circa 35000 de cuvinte in 720 pagini.Acesta, desi nu asta s-a intentionat, este considerat de multi ca fiind primul dictionar explicativ general al limbii romane.

In 1872 apare in Tipografia Uvrierii Asociati din Bucuresti “Dictionariu Romanu Francesu “ , realizat de G.M. Antonescu, lucrare de 338 de pagini in format 16x12 cm.

In 1884 apare in Tipografia Academiei L.R. din Bucuresti “Dictionariu Francesu Romanu “, realizat tot de G.M. Antonescu, lucrare in 424 de pagini, format 18x13 cm.

In 1894 apare reeditat sub denumirea “Nou dictionariu Francesu-Romanu si Romanu-Francesu”, in doua parti:partea romana tiparita la Editura H.Steinberg care cuprinde 514 pagini, 18x13 cm, iar partea franceza, care cuprinde 958 de pagini,18x13 cm, la editura H. Steinberg si Lito-Tipografia Dor. P. Cucu.

In 1897 apare la Craiova:”Dictionnaire francais-roumain” editat de Constantin Saineanu, iar in 1898 apare”Dictionar romano-francez”, tot la Craiova, scos de acelasi autor. Formatul redus al dictionarului l-a facut utilizabil pentru uzul scolar, fiind reeditat de mai multe ori, pana in 1939 ( Saineanu era evreu si a fost interzisa reeditare ).

Din 1893 pana in 1895, apar la Bucuresti cele patru volume ale “Nouveau dictionnaire roumain-francais”, redactate de Frederic Dame (416; 298; 352; 264 pagini format 28x19 cm).Este o lucrare lexicografica de circa 40000 de cuvinte si, desi a fost criticata pentru erorile de forma si continut, este considerata una dintre cele mai importante lucrari lexicografice ale secolului XIX.

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

[Nemes Constantin]

In functie de timpul disponibil, voi mai fotografia si posta si celelalte lucrari despre care am facut vorbire.

[Nemes Constantin]