Dr. în teologie ortodoxă: Antoniu-Cătălin Păștin, ucenic al Preotului Prof.Univ.Dr.: Dumitru Radu, care la rândul dânsului este ucenicul marelui dogmatist român : Pr.Prof.Univ.Dr.Acad.: Dumitru Stăniloae.

Studii:

Facultatea de Teologie Ortodoxă, din cadrul Universităţii Bucureşti, promoţia-1994, secţia teologie pastorală, Licenţiat în Teologie cu:

Teza de Licenţă: _„Trăsăturile Fundamentale ale Spiritulităţii Ortodoxe^” –an: 1994

Din octombrie-1994 până în iunie-1995 profesor religie la şcoala generală nr.30 Bucureşti, de unde am fost pensionat pe caz de boală, până în prezent.

Cursuri postuniversitare de masterat, secţia-Teologie Sistematică şi Biblică, cu lucrarea de disertaţie: „Spiritualitatea Ortodoxă şi Trăsăturile ei fundamentale”-2007 Univ. „Ovidius” Fac. de Teologie, Constanţa;

Şi de doctorat 2007-2010, Univ. „Ovidius” Fac. de Teologie, Constanţa.

Iulie 2011-doctor în teologie cu lucrarea: „Spiritualitatea Ortodoxă Răsăriteană şi Spiritualitatea Auseană”

August-2009-Diplomă-Doctoratul în şcoli de excelenţă, în cadrul programului: Proiecte strategice pentru Învăţământul Superior, absolvit în cadrul Univ. „Ovidius” Constanţa  cu lucrarea:_„Maica Domnului în spiritualitatea ortodoxă^” 

                   Prezentarea domeniului moala ortodoxă

            Morala ortodoxă, este străbătută de acea preocupare a ei pentru transfigurarea omului după voia lui Dumnezeu. Ea nu este incompatibilă cu spiritul ecumenic, ci îi vine în întâmpinare. Din voința de a sluji unitatea creștină, Biserica Ortodoxă a venit și ea în întâmpinarea inițiativelor Bisericilor Protestante.

            Morala catolică a rămas multă vreme străină spiritului ecumenic. Nici astăzi ea nu este membră, ci observatoare în Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Ea își desfășoară propriul ei ecumenism, de a supune Papei toate confesiunile creștine.

            De o oarecare deschidere se poate vorbi și în catolicism, prin prezența lor    într-un singur organism: credință și constituție.

            În religia catolică a avut loc un agiornamento legat de documentele  Consiliului II Vatican (1962-1965). Teologii catolici pretind că au dezvoltat un spirit ecumenic și într-adevăr în ultimii ani au arătat interes, dar Biserica Romano-Catolică a urmărit cu insistență propriul său ecumenism. Sigur, spiritul ecumenic a pătruns și în diversele confesiuni protestante care au îndulcit mult combativitatea lor față de catolicism și ortodoxie, dar și ele urmăresc să aducă ortodoxia în stadiul de a abdica de la spiritualitatea ei.

            Protestantismul a reusit prin congregații, alianțe și conferințe să atragă la ecumenism multe biserici ortodoxe autocefale.

            Nu putem spune ca învățătura morală-ortodoxă n-a beneficiat de pe urma ecumenismului. În materie de doctrină, Biserica Ortodoxă a înțeles că trebuie să-și facă cunoscută spiritualitatea ei: spiritualitatea ortodoxă. Pe plan ecumenic general se constată o diminuare a asperităților inter-confesionale.

            Bisericile au ajuns să se cunoască, să se respecte și să se apropie. Însă, Biserica Ortodoxă participă la mișcarea ecumenică nu pentru că ar avea ea vreo lipsă în materie de doctrină sau morală, ci pentru a îmbogății spiritualitatea creștină astăzi și a integra organic Biserica în viața lumii. Căci nici o Biserică nu este așa de prezentă în viața poporului ca Biserica Ortodoxă.

            Biserica Romano-Catolică ține să rămână ca un stat care caută să-și reglementeze relațiile cu alte state prin concordanță. Tot atât de adevărat este însă că ecumenismul înțeles greșit a furnizat condiții propice prozelitismului neoprotestant.

            Astfel, Biserica Romano-Catolică în numele ecumenismului, susține uniatismul, ceea ce este contrar spiritului ecumenic.  Apoi, dominațiunile protestante desfășoară un prozelitism agresiv, în numele declarației universale a drepturilor omului, nu în numele lui Hristos.

            Este o luptă foarte virulentă din partea sectanților și a greco-catolicilor de rit bizantin și oriental al Bisericii Romano-Catolice, prin care se urmărește spargerea și fărâmițarea Ortodoxiei.

Papa Francisc a sugerat

că şi ateii se pot mântui

Răspunsul teologic dat de mine la această afirmație, îl găsiți în ziarul:

www. Mesagerul Românesc Portland - Oregon 31 MAI - 6 IUNIE 2013/NR. 56, pag.4  NIHIL SINE DEO

Centrul de cercetări teologice, ecumenice și interculturale Sf. Ioan Cassian, din cadrul     Univ. _,,Ovidius^,, Fac. de Teologie, Constanța.