altmarius

cultură şi spiritualitate

Gradul de cultură şi civilizatie a unei colectivităţi a fost şi rămâne condiţionat de instituţiile sale. Biblioteca se înscrie între cele cu implicaţii civilizatoare mai presus decât altele, fiind suma cunoştinţelor umane la un moment dat. Vechimea oraşului Târgu-Mureş se pierde în îndepărtata istorie, iar prima atestare documentară îl confirmă ca existent în anul 1332, într-un act de plată a zeciuilelii preotului "roman". Aşezarea trebuia să fie consolidată şi din punct de vedere instituţional.

La mai bine de 200 de ani, în 1557, aici era mentionată o bibliotecă pe lângă un aşezământ instructiv-educativ Schola Particula, prima de acest fel de pe cuprinsul României.

Acesteia i-a urmat ctitoria guvernatorului Transilvaniei Sámuel Teleki (1731-1822), originar din Gorneşti jud. Mureş, care, pe timpul când era la Viena, gândeşte şi pune în aplicare planul unei mari biblioteci europene, instituţie care va tezauriza resursele mateiale ale întinselor moşii de pe Valea Mureşului, în rezerve spirituale.

 

Biblioteca împlinită, îşi deschide portile în anul 1802, fiind declarată bibliotecă publică. Lor le-a urmat în a doua jumatate a secolulului al XIX-lea numeroase biblioteci şcolare, institutii de cult ori administrative, societăţi, asociaţii şi uniuni, cele personale, cu destinaţii precise şi colecţii dirijate. Pe bună dreptate oraşul Târgu-Mureş se putea supranumi unul cultural, al bibliotecilor, care au avut implicaţii în întreaga sa evoluţie.

 

alte imagini: 1
Teleki Sámuel tînăr, 1787, pictură de Stock János Márton.
În fundal se poate obseva portretul lui Brukenthal Sámuel.
, 2
Teleki Sámuel. Pictura se află în Sala Mare a Bibliotecii  Teleki Bolyai.

albumul foto...

 

Cu toate că Bibliotheca Telekiană a fost declarată publică, prin valoarea şi profilul colectiilor, a rămas una savantă. Interesul restrâns de instruire şi cunoaştere la acea dată a locuitorilor o consacra în special tineretului studios aflat în practică la Tabla Regească (Tribunalul Suprem al Transilvaniei) şi unui număr destul de restrâns de intelectuali. Între românii care au beneficiat de serviciile acestei biblioteci se numără canonicul Timot Oasiadin Blaj, în căutarea de izvoare pentru fundamentarea ştiintifică a operelor sale.

 

 

O bibliotecă publică se impunea la Târgu-Mureş la începutul secolului, odată cu evolutia demografică, urbanistică, dezvoltarea industrială şi a atelierelor de meserii, diversificarea învatamântului, consecintă a gradului de instruire responsabil la cerintele cunoaşterii şi informării. Noul plan al autoritătilor locale este pus în aplicare în anul 1913, când este dat în folosintă impozantul Palat al Culturii.

 

Conceput după o viziune modernă europeană el devine centrul spiritual al oraşului prin instituţiile pe care avea să le adăpostească, sala mare şi mică de spectacole şi conferinţe, statornica, teatru, cinema, pinacotecă, conservator iar o aripă a clădirii a fost destinată bibliotecii publice care şi-a deschis serviciile pentru cititori în acelaşi an. Ea a căutat să răspundă unui deziderat mai vechi sau unor funcţii îndeplinite pînă la acea dată de numeroase biblioteci cu vechi tradiţii: biblioteci şcolare, personale, ale diferitelor instituţii, societăţi şi asociaţii, care îşi subordonau activitatea unor laturi educative restrînse, cuprinzînd numai anumite categorii de cititori, fiind limitate ca fonduri de cărti şi interese.

vezi şi alte imagini...

1913-1936

Ca bibliotecar şi director a fost numit juristul dr. Molnár Gábor, Vezi detalii în Anuar.intelectual desăvârşit, el însuşi posesor al unei valoroase biblioteci, în parte donată municipalităţii. Numirea sa a fost precedată de normarea unui curs de biblioteconomie, cunoştintele sale din domeniu urmând să fundamenteze o instituţie aliniată la normele de organizare şi funcţionare ale timpului (clasificare zecimală, sisteme de împrumut cu buzunăraş, catalog alfabetic combinat autori-titluri-subiecte etc.)Prin numeroasele donaţii, în scurt timp de la deschidere, fondurile de carte se ridicau la 11.000 volume, ca apoi să depăsească 62.000 volume (1944).

 

 

1936-1940

Din anul 1922, activitatea sa este secondată de Aurel Filimon,Vezi detalii în Anuar. arheolog, etnograf şi folclorist. El este numit bibliotecar, iar după retragerea la pensie a d-lui dr.Molnár Gábor, director. Prezenţa lui Aurel Filimon în biblioteca oraşului Târgu-Mureş avea să consfinţească schimbările impuse de introducerea administraţiei româneşti, completarea fondurilor bibliotecii cu carte românească corespunzator dezvoltării învătământului în limba română (Liceul "Al.Papiu Ilarian", Liceul "Unirea", Liceul militar "Mihai Viteazul") administraţiei şi instituţiilor statului precum şi intensificarea accesului populatiei româneşti în "cetate".

În aceste condiţii, într-o deplină întelegere între cei doi membri spirituali, biblioteca pubică îşi dezvoltă armonios colecţiile, este garantat accesul tuturor locuitorilor la lectură indiferent de apartenenţa etnică, grad de instruire, convingeri religioase. Biblioteca va trece printr-un moment de criză în urma Dictatului de la Viena (1940-1944), când Aurel Filimon este destituit din funcţie, iar cărţile româneşti retrase din depozite şi circuitul de lectură, urmând a fi oferite unor biblioteci bucureştene, care, prevăzând situatia vremelnică a evenimentleor, le-au refuzat. Ele au rămas în bibliotecă fiind repuse în circuitul public. Se refugiază la Bucureşti unde se îmbolnăveşte, retrăgându-se la Rapoltul Mare şi unde se stinge din viaţă la 3 martie 1946.

 

alte imagini: 1
Aurel Filimon în birou.
, 2
Aurel Filimon, 1937.
, 3
Aurel Filimon, Bucureşti, 1943.


Vigh Károly

1940-1942?

Director al bibliotecii târgumureşene este numit prof. Vigh Károly, obligat să pună în aplicare planul de retragere din circulaţie a cărţilor româneşti.

 


Rácz Béla

1942?- 1949?

Realităţile de după război, aservirea ţării comunismului sovietic, apariţia HCM nr.1542/1951 ale cărui prevederi stabilea politizarea instituţiei, numesc în funcţia de director pe Rácz Béla, fost lucrător al cooperativei „Solidaritatea”, având aşa-zise merite în mişcarea comunistă şi muncitorească. El procedază la ideologizarea bibliotecii în direcţiile trasate de P.C.R.

Prima măsură a fost retragerea pe considerente de a fi periculoase aproape în totalitate a cărţilor de istorie, filologie, filosofie, ideologie şi politică, geografie etc., mai puţin cele aparţinătoare ştiinţelor aplicative. Astfel s-au creat cele două fonduri „S” (secret) şi „D” (documentar), inaccesibile publicului. Ele au fost înlocuite cu traducerile din limba rusă apărute prin editurile „Cartea rusă”, „Arlus”, „Editura de Stat” şi a „P.C.R.”

 


Bartók Ibolya

1949?-1 ianuarie 1957

Şirul directorilor continuă cu Bartók Ibolya, tânără, zeloasă, cu stagiu de deportare în lagărele de evrei, cunoscătoare a mai multor limbi de circulaţie. Începând din 1949 fost o scurtă perioadă de timp la Biblioteca Raională din Miercurea Ciuc şi la Biblioteca Regională Braşov.

A activat ca lector la şcoala medie de bibliotecari din Târgu-Mureş.

Cu experienţa ei introduce aşezarea tematică a cărţilor. Introduce Clasificrea Zecimală Universală şi pune bazele cataloagelor alfabetic şi sistematic în conformitate cu normele universale bibliologice.

 

 

 


Halász Borbála

1957-1965

Acesteia îi urmează Halász Borbála, devenită profesoară prin cursuri de scurtă durată (2 ani) şi numită iniţial la Institutul Medico-Farmaceutic, fiica social-democratului Halász József. Era considerată ocrotitoare a mişcării socialiste şi comuniste, funcţiile fiindu-i răsplata. A avut şi merite incontestabile în extinderea spaţiului, diversificarea serviciilor, înfiinţarea secţiei „Cartea tehnică”, creşterea numerică a personalului şi specializarea acestuia prin cursuri de scurt durată. În timpul său au intrat în colecţiile bibliotecii numeroase confiscări de cărţi, fie din colecţii particulare ori ale unor instituţii. Halász Borbála este suspendată din funcţie în anul 1965.

 

 

 

alte imagini: 1
În imagine de la stânga la dreapta: Mészáros József, Halász Boriska, şi Teodor Socaciu.
, 2
Halász Boriska în grup.
, 3
Halász Boriska, la Stânceni, jud. Mures, în 1959.


Ştefan Stănoiu

1957-1965

În anii următori destinele instituţiei au trecut în seama profesorului Ştefan Stănoiu.

 


Solomon Frăţilă

1966-1974

Solomon Frăţilă, învăţător apoi profesor cu studii filologice de scurtă durată (2 ani la Universitatea din Iaşi) este numit director al bibliotecii cu o practică la Inspectoratul Şcolar iar apoi inspector al Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă.

 

 

 

 

alte imagini: 1
În imagine Solomon Frăţilă şi la microfon
bibliotecarul Mészáros József.

 


Romeo Pojan

15.04.1974 - 15.12.1979

În anii următori destinele instituţiei au trecut în seama ui Romeo Pojan, coordonator al monografiei "Biblioteca Judeţeană Mureş", Tg.Mureş, 1979.

 


Iulius Moldovan

1980 - 1985

Îi urmează o perioadă de cinci ani prof. Iulius Moldovan, personalitate cu certe valenţe intelectuale, fost o perioadă de tip director al Liceului din Sărmaş, inspector şi preşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă. De numele său se leagă apariţia unor lucrări ca Personalităţi Mureşene vol.1-2, apariţia revistei Vatra, dezvelirea monumentului ecvestru „Avram Iancu”, construcţia Teatrului Naţional. Biblioteca cunoaşte în timpul său importante realizări în creşterea colecţiilor şi personalului, precum şi salt calitativ în promovarea acţiunilor de masă cu publicul.

 

 


Dimitrie Poptămaş

1985-2005

O lungă perioadă de timp, aproape 20 de ani, instituţia este condusă de prof. Dimitrie Poptămaş.

Vezi biografia în Anuar.

 

 

 


Corina Teodor

2005 - martie 2009

În vara anului 2005, postul de director este ocupat prin concurs de dr. Corina Teodor, istoric, cu ani de practică la catedră şi în cercetare, autoare de lucrări ştiinţifice şi dragoste pentru carte şi instituţia ei.

 

 

 


Liliana Moldovan

15 martie 2009 -31 octombrie 2009

În aceasta perioada interimatul este asigurat de Liliana Moldovan.

 

Actualizat ultima dată de altmarius Ian 14, 2010.

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

199 state 

(ultimul: Sint Maarten)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 43

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

1 stat are peste 20,000  clickuri (Italia)

2 state au peste 10.000 clickuri (Franta,  Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor