altmarius

cultură şi spiritualitate

 de Andrei Ionescu

Motto: Christus est ipse panis vitae (Ioan 6,34) 
In morte ipsíus baptizati sumus (Romani 6,3) 
http://www.romlit.ro/tipsia_i_tipsierul_i
Pentru tipsie DEX ne oferă o definiţie succintă: tavă mare, rotundă, de metal, uneori artistic ornamentată. În DA găsim enunţul complet: tavă (mare) de metal, uneori artistic ornamentată, pe care se serveşte mâncare, băutură etc. 
Vom urmări, pentru a ajunge la „uric” (lat. ipse = el însuşi, gen. ipsíus) cele două componente principale: tavă artistic ornamentată şi tablà de servit la masă. Cu siguranţă erau meşteşugit ornamentate tipsiile pe care stolnicul mare tocmea bucatele la masa domnului, cum ne informează Miron Costin. 
Cuvântul şi-a fixat înţelesul lui nobil, amplu şi multiplu, pe care-l avea mai cu seamă în trecut, în contextul Bibliei, hotărâtor, cum am subliniat în mai multe rânduri, pentru limba unui popor creştin din vechime, cum suntem noi. Registrul lui înalt e însă anterior epocii creştine. 
Încă din latina clasică demonstrativul de întărire înlocuia sau însoţea cu precădere personalităţile marcante, nu orice persoană. Pe cât de depreciativ era iste = „ăsta”, pe atât de supraevaluativ era ipse = „dumnealui în persoană”. Unii gramaticieni socotesc că ipse nici nu e de fapt un pronume demonstrativ, deoarece cu ajutorul lui nu arătăm propriu-zis ceva, ci mai curând accentuăm importanţa persoanei sau a lucrului (atribut al persoanei) despre care vorbim. Se folosea singur sau împreună cu un pronume personal: egomet ipse = eu însumi, sau cu un substantiv: ipse Caesar exercitum duxit = chiar Cezar sau Cezar în persoană a condus armata. Deseori era precedat de et sau etiam şi atunci echivala cu „şi el, el de asemenea”. 
Guţu semnalează că ipse se referea la o persoană de vază, maestru, stăpân. De exemplu: eo, quo me ipsa misit = mă duc unde m-a trimis stăpâna mea (Plaut) sau: ipse dixit = maestrul (Pitagora) a spus (Cicero). 
Cum era de aşteptat, în latina biblică se produce transferul semantic al lui ipse de la „stăpân” şi „maestru” la Însuşi Ziditorul lumii, cel care se află mereu „în sine însuşi” = in semetípsis. 
Parcurgând textul sacru, întâlnim la tot pasul tipsia, fie ca expresie a Ziditorului şi a zidirii Sale, fie asociată strâns cu atributele facerii, cu întreaga alcătuire şi devenire a lumii. 
Ipse apare de nenumărate ori alăturat (lipit chiar) de Dominus, în mod subînţeles sau explicit, ca bunăoară: Ipse Dominus possessio eius est = însuşi Domnul este moştenirea levitului (Deuteronomul 10,9). Sau: Ipsi cura este de vobis = căci El are grijă de voi (I Petru, 2,24), în care Iisus Hristos este ocrotitorul credincioşilor, pe care El Însuşi (ipse) îi va întări şi îi va întemeia (5,10). A Lui fie slava şi puterea etc. = Ipsi gloria… 
Alăturarea extrem de frecventă a pronumelui ipse la Dominus a condus la asocierea lor semantică, producând o iradiere reciprocă atât de puternică a celor două cuvinte, încât tipsia devine Dumnezeu, altfel spus pe Dumnezeu Ziditorul însuşi (ipse) îl găsim în tipsia zidirii sale, iar făpturile Sale îşi află loc pe imensa tipsie a lumii. 
Definiţia cuvântului, conectată cumva la memorie, nu putea să piardă din vedere mărimea tăvii numită tipsie, ca o reminiscenţă a sensului originar. Provenită din ipse, tipsia devine una cu Dumnezeu, cu spaţiul nelimitat şi cu timpul veşnic. Este accepţia cea mai largă a tipsiei, cuvânt atât de generos în vasta lui cuprindere integratoare, încât până la urmă înţelesurile sale variate şi iradiante se împrăştie într-o necuprindere de tării şi slăbiciuni. „Iscusinţa” limbii triază tipsia printre acele puţine cuvinte cu o preţioasă concentrare a intensităţii sale poetice, alături de plai şi glie, bunăoară, aparţinând de asemenea, şi nu întâmplător, aceluiaşi fundamental tezaur latin moştenit, cum vom vedea cu alt prilej. În acelaşi timp, însă, în mod paradoxal, în această tărie stă şi slăbiciunea cuvântului, care s-a topit în mulţimea dispersantă a înţelesurilor sale atât de variate. 
Situaţia cuvântului românesc reflectă până la un punct statutul „uricului” său latin, al cărui înţeles propriu („chiar, însuşi”) se extinde şi se diversifică prin asociere de vecinătate nemijlocită. Avem de a face cu un caz similar cuvântului chip, de care ne-am ocupat în altă parte (în revista „Cultura”). Sintagma din care provine chip este, reamintesc aici, cunoscuta aserţiune din Facerea: ad imaginem quippe Dei factus est homo = căci Dumnezeu a făcut omul după chipul Său (9,6). Am subliniat cuvintele căci (sensul latinescului quippe) şi chip, pentru că sensul celui de al doilea e luat (extras) din imago (imagine, aspect), iar forma din quippe, cuvânt aflat în vecinătatea sa imediată: ad imaginem quippe Dei. 
La fel s-au petrecut lucrurile, desigur, cu ispus, ipsa, ipsum, ipse, ipso, demonstrativul de întărire asociat strâns cu divinitatea, fie Dumnezeu Tatăl, fie Fiul, fie Duhul Sfânt, dar şi (et ipse) cu proorocii, cu sfinţii, cu apostolii, cu episcopii şi cu alte feţe bisericeşti, precum şi, în ordine laică, asociat cu regii, cu căpăteniile şi cu marii dregători cu frica lui Dumnezeu. Ba chiar (et ipse) cu orice bun credincios, fiindcă pe vasta tipsie a lumii îşi află loc întreaga creştinătate. 
Trebuie să fac aici o precizare privitoare la stabilirea riguroasă a unei etimologiii. Una dintre cerinţele de căpetenie, cea fonetică, este îndeplinită în cazul nostru atunci când ipse se află la genitiv: ipsíus, cu accent pe al doilea í, şi când cuvântul anterior se termină în consoana t (eventual d). De exemplu, când tipsia e inima celui drept, în care îşi află loc legea Domnului = in corde ipsíus (Iov, 36,31). Sau, din Zaharia, pasajul cu candelabrul de aur cu şapte candele: „et ecce candelabrum aureum totum, et lampas eius super caput ispsíus, et septem lucernae” (4,2) – în română lipseşte tocmai fragmentul cu sintagma caput ipsíus – din care, cu stricteţe fonetică, provine tipsia. La părintele Anania fragmentul lipsă în ediţia din 1975 a BOR sună astfel: „şi o candelă deasupra lui ”. Această tipsie de deasupra candelabrului din Zaharia a putut supravieţui peste timp şi a putut ajunge într-un loc sacru de închinăciune, cum ne îndeamnă să credem un pasaj din Neculce reprodus în DA: „Lacrămile pica într-o tipsie ce era pusă subt icoană”. Sau, tot prin stăruinţa limbii, a putut supravieţui la Blaga, ale cărui priviri de copil „se prelungeau peste tipsiile imense cu colivă, aşezate printre sfeşnice”. 
În sfârşit cum Domnul este omniprezent şi atotputernic (ipse est in omnibus şi ipse enim omnipotens), nu putem să nu exclamăm împreună cu Isus Sirah: „mare este puterea lui!” = mirabilis potentia ipsíus (Ecleziasticul 43,31). 
Nu sunt singurele pasaje ce respectă întocmai regulile transformărilor fonetice ale trecerii de la latină la română în cazul tipsiei, dar am ţinut să le reproduc pe acestea trei pentru a înlătura orice posibilă obiecţie în această privinţă. Transferul de sens s-a realizat însă, fără îndoială, şi în situaţiile fonetic mai laxe, când ipse nu se afla neapărat la genitiv (ipsíus), ci la alte cazuri, în care înţelesul ne trimite, de asemenea, la tipsie. Bunăoară, când Iuda Macabeul ia cetatea (occupavit ipsam civitatem) din care duşmanii tocmai fugiseră (Cartea întâi a Macabeilor 5,44), cu alte cuvinte i-o oferiseră pe tipsie. Tot pe tipsie sunt oferite daruri Faraonului şi fiicei sale, Cleopatra = et dabo tibi dona, et ipsi, digna te (10,54). 
Cel mai important argument, însă, în favoarea acceptării lui ipse ca etimon în loc de ipsíus este existenţa în română a variantelor bisilabice, şi anume; tepşă, tepşe, tepsă şi tăpşe, consemnate în DA. 
Întorcându-ne acum la sensul primordial al cuvântului, din care decurg în fond celelalte, şi anume sensul de Ziditor al lumii, cu atributele sale, precum şi cu atributele făpturilor creaţiei sale, să mai spicuim câteva exemple care ne trimit la tipsie. 
Nu numai Dumnezeu se află în sine însuşi (in semetípsis), ci tot ce există pe lume, bunăoară pomii roditori, pe care Ziditorul îi meneşte „să dea rod cu sămânţă în sine (in semetípso), după fel” (Facerea 1,11). Tipsia ne trimite aici la locul ocupat de fiecare fiinţă sau lucru, la făgaşul său, la albia sa. Tipsia ne poate trimite, de asemenea, la timpul şi la locul de odihnă, la chioşcul consacrat odihnei binemeritate sau chefului, ca dispoziţie sufletească sau, iniţial, poruncă de odihnă (de la quiesco, quievi) dată de însuşi Dumnezeu: „Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că într-însa (in ipso) s-a odihnit de toate lucrurile sale, pe care le-a făcut şi le-a pus în rânduială” (Facerea, 2,3). 
Tipsie este, de asemenea, bărbatul pentru femeie: „Atrasă vei fi către bărbatul tău şi el (et ipse) te va stăpâni” (Facerea, 3,16). 
Tipsie e Avraam, care primeşte pe Sfânta Treime la stejarul Mamvri, când se trezeşte cu cei trei Oameni la uşa cortului său şi-i ospătează: „Pe când cei trei Oameni mănâncă, stă şi el (ipso vero) alături, sub copac” (Facerea, 18, 7-8). 
Pe tipsia aceasta bătrâna Sarra va primi prunc, şi tot pe tipsie se află sămânţa zămislirii pentru moabiţi şi amoniţi, care se trag din Iov, prin fiicele lui: ipse est pater Moabitarum (19,37). 
Legată de sămânţă şi de zămislire, tipsia e şi loc al belşugului, al înfruptării din roadele pământului. 
Tipsia e apoi cupa de argint din care bea Iosif, ajuns mare dregător în Egipt, şi în care ghiceşte: „Au nu este aceasta (ipse est) cupa din care bea stăpânul meu?” (Facerea 44,5). 
În Ieşirea tipsia îşi precizează şi mai net funcţia de tavă pe care se serveşte mâncare şi băutură, potrivit definiţiei din DA. Una dintre poruncile pe care Dumnezeu le dă lui Moise („Rânduieli pentru cortul adunării”) este următoarea: „S-o îmbraci (masa, n.n.) cu aur curat şi să-i faci împrejur cunună de aur, împletită. Să mai faci împrejurul ei pervaz înalt de o palmă (et ipsi labio coronam) şi împrejurul pervazului să faci cunună de aur” (25,24-25). 
Această masă prevesteşte, cred, mesele înfricoşate din basme, care se aştern singure la ospeţele împăraţilor. Pentru această masă – grăiesc rânduielile în continuare – Moise primeşte poruncă să facă „talere, cădelniţe, pahare şi cupe” (25, 29). 
Toate rânduielile pomenite mai sus trimit, cum vedem, în mod generic la tipsie, chintesenţă a feluritelor vase trebuitoare pentru a aşterne masa pe care aveau să se afle pururea pâinile punerii înainte. Cuvântul ipse (alteori sintagma et ipse) însoţeşte toate fazele şi părţile componente ale rânduielilor pentru cortul adunării, şi ajunge astfel, ca însoţitor statornic, să fie folosit în chip de substitut al fiecăruia şi al tuturor vaselor (talere şi cupe) puse pe masă, iar aceasta, ea singură, chiar neaşternută, închipuie o frumoasă tipsie, bogat ornamentată, cu acel pervaz înalt de o palmă (alta quattor digitis) şi străjuită de jur împrejur de o strălucitoare cunună de aur iscusit împletită. Nu e oare un ecou al acestui pasaj din rânduieli sensul nr. 2 (învechit şi regional) din definiţia dată în DA tipsiei: „tavă de fier smălţuit, cu marginile ridicate, în care se coc la cuptor anumite mâncăruri şi prăjituri?” Şi nu este oare această tavă pusă la cuptor un ecou al minunii pe care o face proorocul Ilie, aflat şi el, desigur, pe tipsia Ziditorului şi a zidirii Sale, atunci când femeia din Satrapa, pe timpul secetei, face pentru el, la porunca Domnului, din aceeaşi făină (de ipsa farinula) luată din vasul în care nu avea să scadă până în ziua în care va da Domnul ploaie pe pământ? Şi aşa s-au hrănit el (ipse) şi ea şi casa ei o bucată de vreme (III Regi, 17,15). 
Pe tipsie, apoi, se petrece un act ceremonial ce asociază tipsia cu jertfelnicul, şi anume se aduc Domnului jertfele: „Spune lui Aaron şi fiilor lui să nu pângărească numele cel sfânt al Meu prin prinoasele pe care ei înşişi (ipsi) Mi le aduc” (Leviticul, 22,2). 
La conturarea semantică a tipsiei au contribuit desigur şi unele reminiscenţe din cartea lui Daniel. Mai întâi, din pasajul în care Nabucodonosor dă poruncă slujitorilor săi să-i înveţe bunele maniere ale curţii pe tinerii evrei de neam regesc, cărora le rânduieşte „să li se dea în fiecare zi bucate din bucatele lui şi vin din vinul lui = et de vino unde bibebat ipse” (1,5), cum s-ar zice, de pe aceeaşi tipsie cu el. Apoi, când Daniel, tâlcuind visul regelui, după ce trece în revistă regatele sau vârstele anterioare: de aur, de argint şi de fier, îi vesteşte că Dumnezeul cerului va ridica un regat care le va nimici pe toate celelalte şi că singur El va rămâne în veci = et ipsum stabit în aeternum (2,44). 
În acest regat veşnic al tipsiei Domnului se petrec toate evenimentele lumii.Şi fiindcă Dumnezeu netezeşte căile pe care umblă închinătorii Lui (Pildele lui Solomon, 3,6), regatul e neted, ca o tipsie. Ion Barbu pare a-şi „aminti” fugar de acest vast ţinut neted atunci când evocă acel parfum lunecător „pe-a lumilor întinsă tipsie de jeratic”. Tot de jeratic apare tipsia la Arghezi, chiar dacă dimensiunile ei s-au redus: „În grădina-n care scriu / cerne aur argintiu / o tipsie ca de jar / spânzurată-ntr-un arţar”. 
De unde vine asocierea tipsiei cu jarul, păstrată de memoria privilegiată cu care sunt înzestraţi poeţii, vom încerca să aflăm data viitoare.

Vizualizări: 41

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

196 state 

(ultimul: Groenlanda)

Numar de steaguri: 259

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 46

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

28 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

30. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

31. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

32. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor