altmarius

cultură şi spiritualitate

Despre „industria lactină“ din Dobrogea sfârșitului de secol XIX

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/ziua-dobrogei/dobrogeadigitala-m...


Regăsim în volumul istoricului Stoica Lascu „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“  o evocare pitorească a modului în care se fabricau produsele lactate în urmă cu mai bine de un secol. Articolul, apărut în ziarul Constanța", II, nr.39, din 14 noiembrie 1893, face elogiul unuia dintre întreprinzătorii locali, cu „lăptăria sa model” și produsele autentice, a căror calitate le deosebește de cele „falșificate”, la care au acces cumpărătorii pe piața orașului.
 

„Potrivit cu numerul locuitorilor județul Constanța este unul din cele mai bogate în vite de tot felul, mari și mici. Aceasta se datorește rarităței populațiunei și calității solului, foarte prielnic pentru crescerea vitelor albe și rasei ovine. Batalii, hasmanii Dobrogei ierau cei mai renumiți și mai căutați odinioară pe piața Marsiliei. Primul birt din București, al d-lui Capșa, se aprovizionează de aci cu cărnurile de berbec ce-i sunt necesare zilnic. Visitatorii din toată țara ai băilor noastre de Mare spun în toți anii că pe nicăiri nu se pune în consumație cărnuri de vită așa de gustoasă ca în piața Constanței.


Dobrogea este foarte renumită în Orient pentru marea cantitate și buna calitate a brânzeturilor și unturilor ce se espediază de aci.
 În țară, peste Dunăre, superioritatea produselor indigene ale industriei lactine abia acum începe a fi apreciată. Cașcavalurile ce se fabrică aci de câți-va economi de vite rivalizează în bunătate și gust cu acele muntene. Ele se vând în comerciu prin orașele de peste Dunăre sub denumirea de cașcavale de Brașov. Unturile proaspete de vacă fabricate de femeile colonilor germani se streng cu sutele de bucăți și se espediază de către negustori locaIi la București, din care cause s'au scumpit așa de mult.


D-l Nicolae Alecsiu, proprietarul moșiei Laz-Mahalea, distanță de 30 minute de Constanța, văzând desvoltarea progresivă a acestei industri, a instalat la moșia d-sale o lăptărie model cu mașini sistematice, cu care fabrică din lapte proaspăt unt de cea mai fină calitate. Instrumentele de care d-sa se ser-vește sunt cele mai perfecționate; întrebuințarea lor nu datează mai mult ca de dece ani, din care causă chiar în occident sunt încă puțin respândite. Ar fi de dorit ca aceste aparate să fie introduse în cât mai mare numer în Dobrogea, iar sistemul întrebuințat să fie peste tot generalisat.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

În acest scop descriem aci mașinile și procedarea d-lui Alexiu. Prin o mașină centrifugă, de o construcțiune foarte simplă și solidă, al cărui bol principal face 6500 la 7000 învârtituri pe minută, smântâna se separă imediat de lapte curgând fie-care în un vas deosebit.


Smântăneala centrifugă se poate face asupra laptelui rece sau căldișor, trebue însă se recunoaștem că temperatura are o influență notabilă asupra acestui metod de smântăneală, și că separațiunea se face mai bine cu un lapte de 25° sau 30° +. Când trecem laptele imediat după muls, această condițiune ușor se îndeplinește; dar adesea și cu deosebire iarna este necesar de a încălzi mai întâiu laptele spre a'l aduce la temperatura dorită. Indată ce smântâna aleasă ajunge la o cantitate de 12 litri se pune în o altă mașină (putineiu) care este lucrată numai de lemn tare îndoit; aci, dupe ce sufere o bătaie de 30 minute, untul se ridică.


Dacă acesta este îndestul de tare se trece pe o altă mașină numită amestecător (malaxeur) al cărui aspect este ca o masă ce se învârtește în jurul seu pe sub un sul dungat, aceasta are de scop de a'I separa cu desevârșire de zeră și apă în care se spală, dându-i ast-fel o consistență și izolându'! de ori-ce materii streine. În urma acestor operațiuni se pune în o presă de formă pătrată, formând bucăți de 500 grame, dupe cum se poate vedea la D-nul S. Rondos, comerciant de delicatese.
De aci resultă că cu mașinele centrifuge tapetele fiind smântănit îndată dupe muls, aceste aparate suprimă de odată obiectele ca oale de păment, vase, etc., în întrebuințarea metodei de a smântâni laptele dupe ce stă 2 sau 3 zile. Deci cu mașina avem o calitate de unt bun, bazându-se pe tăria lui, aroma, gustul, curățenia și îngrijirile puse preparați unei sale.


Produsele d-lui Alexiu întrec cu mult pe acele similare ce se vând zilnic în piața Constanței, care adesea sunt amestecate cu alte grăsimi și chiar făinuri de păpușoiu etc. și care, pe lângă aceste falșificări, conțin tot-deauna o mare cantitate de apă numită zer.
Urăm amicului nostru succes bun în această frumoasă și importantă întreprindere”.

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Vizualizări: 4

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor