altmarius

cultură şi spiritualitate

de Z. Ornea

http://www.romlit.ro/editura_minerva_de_odinioar
Dl Iordan Datcu, fost minervist de forţă, şi-a scris şi publicat amintirile sale de redactor, altfel zicînd de component al acestei instituţii editoriale de mari înfăptuiri culturale. D-sa a devenit redactor, în 1963, la fosta Editură pentru Literatură, lucrînd la redacţia de folclor, atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor şi folcloristică, avînd şi bucuria de a publica şi o serie specială de folclor inedit care aştepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, şi azi mai este studiată şi valorificată. Redactor-şef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Şora, dîndu-i, prin ştiinţa sa de carte şi dăruire, acea temeinicie editorială de care cultura română avea nevoie vitală. S-a întîmplat ca începuturile editoriale ale d-lui Iordan Datcu să coincidă cu epoca unei veritabile liberalizări în spaţiul culturii încît programele inteligente puteau fi realizate cu brio. Nu vreau să idilizez lucrurile. Şi nici nu trebuie. Dar liberalizarea din anii şaizeci ai secolului al XX-lea e o realitate incontestabilă, care a modificat esenţial - şi în bine - harta literaturii române. De acest suflu înnoitor s-a bucurat şi patrimoniul literaturii române clasice, inclusiv secţiunea de folclor şi folcloristică. Desigur se mai înregistrau şi eşecuri, ca în orice regim dictatorial care îşi mai slăbise chingile cenzurii. Aşa s-a întîmplat, în 1968, cu repede devenită celebră antologie a poeziei româneşti alcătuită de dl Nicolae Manolescu, în care s-au integrat, în sumar, cîteva piese din lirica unor Nichifor Crainic, Aron Cotruş, Radu Gyr şi autoexilatul Ştefan Baciu. La reclamaţia unui poet neinclus în sumar, antologia a fost retrasă din librării, tirajul topit şi directorul editurii (inimosul modest poet Ion Bănuţă) concediat imediat. Dar dincolo de acest accident regretabil, care avertiza asupra inconsecvenţei liberalizării, înfăptuirile editorial-culturale, au fost, atunci, remarcabile şi de durată. 
În decembrie 1969 sistemul editorial s-a reorganizat şi s-a întemeiat Editura Minerva, ca editură cu misiunea de a publica în ediţii şi studii, literatura română clasică şi folclorul. Conducători ai editurii erau doi cărturari, regretatul Aurel Martin şi dl Teodor Vârgolici. Aici, chiar de la început, am devenit şeful redacţiei de istorie literară şi folcloristică, (adus fiind de la Editura Meridiane) şi micul nostru colectiv (doamnele Rodica Rotaru, Maria Simionescu, Gabriela Omăt, d-nii Iordan Datcu, Grigore Pătraşcu) s-a sudat instantaneu, uniţi prin comunitatea ţelului şi a strădaniilor. Redacţia a pornit la drum, întemeindu-şi cîteva colecţii ("Momente şi Sinteze", "Universitas", "Confluenţe", "Documente literare", "Memorialistică" şi ediţii libere), repede devenite de prestigiu, apreciate şi stimate de istoricii literari. Aici statistica e de rigoare. Şi aş aminti după un catalog al Editurii Minerva alcătuit în 1983 (deci în numai 13 ani de activitate), numeric, titlurile apărute în fiecare din aceste colecţii. 66 de titluri în colecţia "Universitas", 35 de titluri în colecţia "Momente şi Sinteze", 26 în colecţia "Confluenţe", 30 în colecţia "Memorialistică" şi 52 în colecţia "Documente literare". De fapt, ceilalţi ani de activitate au adăugat fiecărei din aceste colecţii multe alte titluri. Cunoscutul editor I.E. Torouţiu şi-a cîştigat celebritate şi recunoştinţă numai prin cele 13 ale sale volume de documente literare. Ce apreciere merită colecţia de "Documente literare" a Minervei, unde au apărut, cred, aproape 100 volume dintre cele mai atrăgătoare (nouă volume inedite George Bariţ, I. Heliade-Rădulescu, G. Ibrăileanu (trei volume), Ion Barbu, Octavian Goga, Camil Petrescu, N. Iorga, Ovid Densuşianu şi încă mulţi alţii)? Cîtă vreme va exista cultura românească aceste volume de documente literare vor sta căpătîi pentru investigaţie şi studiu. Şi nu mă sfiesc să spun că, împreună cu zeci de volume de memorialistică, văd în această înfăptuire culturală, mîndria mea de editor, privind, azi, nostalgic, la trecut. Iar colecţiile "Momente şi Sinteze", care, prin exegeze de valoare, au relevat momente semnificative din evoluţia gîndirii teoretice a valorilor literelor româneşti (să amintesc numai remarcabilele studii Paul Cornea, "Originele romantismului românesc", Nicolae Manolescu "Arca lui Noe", Ovidiu Bîrlea "Folclorul românesc" (două volume), Ovid S. Crohmălniceanu "Literatura română şi expresionismul"). Iar colecţia "Universitas" a promovat lucrări de exegeză, la origine teze de doctorat, ale unor cărturari debutanţi. E un bilanţ remarcabil care a fost şi, din păcate, nu mai poate fi. Se poate spune că niciodată, în istoriografia literară românească, nu a fost o perioadă atît de stimulativă a exegezelor istoriografice, ca şi a instrumentelor de lucru de care ducem, cronic, atîta lipsă. Dar acestea, are dreptate confratele Iordan Datcu, nu sînt decît un compartiment al activităţii de anvergură al Editurii Minerva. Temelia o crea redacţia de clasici români, publicaţi în impecabilele condiţii filologice şi adnotări savante în colecţiile "Opere" şi "Scriitori români". Opera scriitorilor de raftul al doilea era publicată în colecţia "Restitutio", "Scrieri" iar colecţiile de rentabilizare economică a activităţii editurii erau vestita "Biblioteca pentru toţi" (cu o apariţie neîntreruptă de, azi, aproape 110 ani), "Patrimoniu" şi "Arcade". Dacă primele colecţii de clasici români şi cele de istoriografie literară se adresau unui public mai ales, cu deosebire specialiştilor, acestea din urmă, bine întocmite sub raport ştiinţific, erau cumpărate de marele public, inclusiv elevii şi studenţii şi chiar profesorii liceali de limba şi literatura română. Aici, la Editura Minerva, în colecţia Opere s-a inaugurat şi continuat ediţia critică din opera lui Lucian Blaga (în îngrijirea d-lui George Gană), ediţia critică Ion Neculce (sub îngrijirea d-lui Gabriel Strempel), s-a editat ediţia D. Murăraşu din lirica eminesciană în ordinea ei cronologică, a fost continuată ediţia L. Rebreanu (alcătuită de dl Niculaie Gheran, care se află, acum, în fazele de încheiere), ediţia C. Negruzzi (alcătuită de dl Liviu Leonte). Iar buna, nepreţuita colecţie "Scriitori români" a iniţiat ediţiile N. Filimon, Ion Ghica, Goga, Iosif, Holban, Lovinescu, Maiorescu, Gib Mihăiescu, Minulescu, H. Papadat-Bengescu, Camil Petrescu şi a continuat ediţiile Delavrancea, Heliade Rădulescu, Macedonski, I.M. Sadoveanu, Slavici, Duiliu Zamfirescu etc. etc. E, şi în acest compartiment, o realizare remarcabilă, care, după cum stau lucrurile, acum, nu se va repeta niciodată. Şi e un păcat de interes naţional. Destule ediţii, neîncheiate, stau la mijlocul drumului şi n-au şanse să fie finalizate. Şi nimeni, din partea forurilor culturale ale ţării, nu ia nici o iniţiativă pentru a continua şi chiar a relua aceste remarcabile ediţii. Această activitate se încadrează, de fapt, la capitolul monumente istorice, spre care se mai îndreaptă atenţia diriguitorilor culturali. Căci ce alta este patrimoniul literaturii române clasice decît un despărţămînt - important - al monumentelor istorice de interes naţional? Iar conservarea patrimoniului literaturii române clasice se realizează numai prin reeditare în ediţii de ţinută, cunoscute sub numele de ediţii critice. De ce stau ele de izbelişte pe drumul tuturor aşteptărilor şi nimeni nu le bagă în seamă, stimulînd interesul cercetătorilor mai tineri spre acest fel de activitate, acum aproape total abandonat? Mister. 
Dar revenind la cartea confratelui Iordan Datcu să nu edulcorez totul, uitînd, de pildă, de cenzură. Aceasta, din păcate, a funcţionat şi era teribilă în rezultate. De pildă, e necesar să amintesc volumul din ediţia Gib Mihăescu conţinînd Rusoaica, rămas în suferinţă totală, fiind interzis chiar după ce a fost tipărit, fiind, imediat, topit. Ediţiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Şi acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croşete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croşetat".) Şi la despărţămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii şaptezeci, la cîte un volum de corespondenţă căpătam viza de imprimare pe nota unei scrisori dar nu şi pe scrisoare, care era interzisă. Îmi aduc aminte, de pildă, de o scrisoare a dr. N. Lupu din 1905 în al doilea volum de corespondenţă G. Ibrăileanu, cînd lucrurile s-au petrecut astfel, încît n-am putut publica scrisoarea cu pricina). Sau cum mi-a fost refuzată viza, timp de aproape şase luni, chiar în 1989, la vol. I din Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu pentru că era citat, fiindu-i utilizată o tipologie a romantismului, dl Virgil Nemoianu, autoexilat în S.U.A. (Şi, atunci, autoexilaţii nu puteau fi citaţi.) Finalmente, autorul cita un autor citat şi de dl Virgil Nemoianu şi cartea a căpătat viză. 
Dar aceste exemple erau cazuri limită în disputa continuă cu cenzura. De obicei, izbuteam să salvăm textul neamputat, ceea ce era chiar rostul esenţial al ostenelilor noastre de editori. O izbîndă relevabilă a fost reeditarea, cu textul rămas integral, în 1982, a celebrei Istorii a literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu. Redactori am fost eu şi regretata mea colegă Rodica Rotaru. Referatul către "foruri" l-am alcătuit eu (colegul Iordan Datcu l-a păstrat în copie şi îl reproduce în cartea sa) şi pledam, cu multitudine de argumente pentru păstrarea textului integral. Ni s-a comunicat că ni se acceptă punctul de vedere deşi, după două colaţionări, cînd treaba era spre final, ne-a parvenit din nou o veste rea, cerîndu-ni-se un nou referat. Am rămas decişi pe poziţii şi cartea a apărut în forma ei integrală. Şi îi aduc, aici, un omagiu postum lui Al. Piru, care era îngrijitorul ediţiei şi prefaţatorul ei, că n-a intervenit niciunde în textul celebrului autor (am făcut, amîndoi redactorii, două colaţionări pentru că în lumea literară se zvonea că editorul intervenise în text şi voiam - trebuia - să verificăm această rău-voitoare zvonistică) şi nici nu a admis, la multele presiuni făcute asupră-i, să-i citeze, în prefaţă, pe N. Ceauşescu şi consoarta sa. Povestite azi, aceste izbînzi par aproape ridicole. Dar noi nu lucram, ca editori, în vremuri normale. Toată zbaterea noastră se încadrează perfect în ceea ce numim "rezistenţă prin cultură". Şi, prin strădania noastră a tuturor, România acelor decenii nu a fost - cum eronat s-a afirmat - o "Sahară a spiritului", ci o ţară, deşi încarcerată, care a înfruntat autorităţile, creînd cultură de mare valoare. Unde ne-ar fi dat să mai apucăm o epocă precum cea a Minervei de pînă prin 1992-1993, cu atîtea splendide realizări! 
Salut cartea confratelui Iordan Datcu Sub semnul Minervei şi o recomand călduros pentru că e un memento nostalgic demn de admirat. 
Iordan Datcu, Sub semnul Minervei. Editura Universal Dalsi, 2000.

Vizualizări: 56

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

194 state 

(ultimul: Somalia)

Numar de steaguri: 258

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 48

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

26 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

30. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

31. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

32. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor