altmarius

cultură şi spiritualitate

POVESTEA LUI BRÂNCUŞI

Când Brâncuşi a plecat pe jos spre Paris (în anul 1904), şi-a luat drept cârjă un stâlp de cerdac al casei părinteşti. A mai indesat în raniţă câteva lucruri şi a pornit la drum lung. După ce a trecut graniţa cu Imperiul Austro-Ungar, pe la punctul de vamă Bahna-Vârciorova, l-a prins seara, a cinat şi s-a culcat sub cerul înstelat. Eram foarte curios ce obiecte a luat el în rucsac. Profitând de faptul că adormise, am deschis raniţa. S-au revărsat, peste dealuri, doinele şi cîntecele populare gorjeneşti, pe care le-am ascultat extaziat. După ce s-a făcut linişte, am scotocit adânc prin raniţă şi am descoperit: un ou, o clepsidră şi un trunchi de piramidă cu muchiile uşor rotunjite. Ce voia să facă Brâncuşi cu aceste forme? Şi am mai găsit ceva. O cutie de tablă ruginită, ca de conservă, pe care era scrijelit cu un cui: Premoniţie. Am deschis-o şi am avut viziunea viitorilor brâncuşiologi călcându-se în picioare, certânduse. Am închis-o repede.
După ce a ajuns în „oraşul luminilor” s-a pus pe treabă. Tocmai se sinucise o tânăra fată, Tania Raşevskaia şi sculptorul i-a plantat pe mormântul ei din cimitirul Montparnasse, doi brazi ale căror ramuri, cînd au crescut, s-au îmbrîţişat într-un SĂRUT şi apoi au împietrit. SĂRUTUL lor se încadrează într-un ovoid, acest motiv a fost desenat, de altfel, de pictoriţa Natalia Dumitrescu pe nişte ouă de Paşti.
Cînd o fată de la ţară se pregătea de măritiş, Brîncuşi a aşezat-o într-o grotă ca să mediteze la destinul care o aşteaptă şi a metamorfozat-o în CUMINŢENIA PĂMÂNTULUI.
Pentru toţi îndrăgostiţii lumii a sculptat o PASĂRE MĂIASTRĂ care să-i călăuzească pe drumurile întortocheate ale vieţiişi să-i protejeze.
Pentru pomenirea lui Petre Stănescu, în cimitirul Dumbrava Buzăului, a făurit o RUGĂCIUNE aplecată sub povara crucii, care reprezintă o tărancă despuiată de veşminte, mergând în genunchi.
A fost chemat în ţară să creeze un ANSAMBLU MONUMENTAL, la Târgu-Jiu, pentru pomenirea ostaşilor căzuţi în primul război mondial. După modelul mesei rotunde, de lemn, din casa părintească,a cioplit două pietre de moară pe care le-a suprapus, aşezazându-le în zăvoiul Jiului. În jurul MESEI TĂCERII a aşezat 12 scaune clepsidrice şi aici s-au adunat oamenii pentru praznic. Preotul a rostit stâlpii, oamenii au intonat bocete. Şi alaiul a pornit spre cimitir, dar drumul era lung şi Brâncuşi a aşezat pe alee, de-o parte şi de alta, câte cinci grupuri de câte trei scaune, alcătuite din trunchiuri de piramidă alipite la bazele lor mici, ca oamenii să se odihnească. La fiecare „hodini” s-au rostit rugăciuni, s-au cîntat „de-ale mortului”.
Pentru că tinerii eroi nu fuseseră căsătoriţi, Brîncuşi a contruit POARTA SĂRUTULUI la care s-a omagiat o nuntă postumă.
Cimitirul a fost Târgul de vite, la marginea oraşului. Nu era nevoie de morminte pentru trupurile pieritoare ci de o scară la cer pentru suflete. Brâncuşi a înfipt în acel loc toiagul pe care-l adusese de acasă, tranformându-l într-o COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT, alcătuită din cincispezece module romboedrice şi două jumătăţi, la bază şi la vârf, pentru a sugera nesfârşirea spre cer şi în pământ.
După ce a terminat lucrarea, a fost chemat în India să construiască un mausoleu pentru defuncta prinţesă, fosta soţie a maharadjahului Yeswant Rao Holkar din Indor. TEMPLUL DESCĂTUŞĂRII SUFLETULUI DE CORP ar fi trebuit să aibă forma COLOANEI SĂRUTULUI cu dublu capitel, în care s-ar fi pătruns printr-un pasaj subteran. În camera de meditaţie, pelerinul ar fi îngenunchiat aşteptând momentul revelaţiei. Cum Brâncuşi îşi lăsase toiagul la Târgu-Jiu, ar fi vrut să-l înlocuiască print-o rază de lumină care ar fi coborât la zenit, peste omul aflat în rugăciune, printr-o decupare circulară din plafonul camerei.
Când şi-a conceput mausoleul, Brâncuşi a procedat în felul următor. A proiectat monumentele de la Târgu-Jiu, inclusiv apa Jiului, peste Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, aflate pe traseul Căii sufletelor eroilor. Şi astfel biserica a devenit incinta sacră a mausoleului, apa râului, bazinul interior cu apă, POARTA SĂRUTULUI, poarta bisericii, MASA TĂCARII altarul, scaunele de pe alee, scaunele pentru credincioşi, iar COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT, raza de lumină care lumina celula de meditaţie.
Din păcate proiectul nu s-a realizat şi atunci Brâncuşi şi-a transformat în templu propriul său atelier paizian. Când i-a venit sorocul, aici l-a aşteptat, în patul aşezat în camera mare, pe bunul Dumnezeu. Şi a venit Iisus cu o ceată mare şi l-a chemat:”Haide mă!” Brâncuşi s-a ridicat, Iisus l-a luat de mână şi au plecat în „marea trecere”.

EXPLICAŢII
1. Puteau oare din traista lui Brâncuşi să iasă bluzuri, rokuri, manele, măşti africane sau arabescuri? Nicidecum. Fiecare popor, dincolo de manifestările sale diverse, posedă nişte caracteristici imuabile care derivă din etnogeneză, locul formării sale şi limba ce va fi constituită. Brâncuşi, ca român, a devenit poate cel mai reprezentativ mesager al spiritualităţii noastre. Stau mărturie aforismele sale, care atestă că viziunea asupra lumii a marelui sculptor nu era alta decât aceea a ţăranului român:
“Ţăranii români ştiu de la mic şi până la mare ceea ce este bine şi ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile şi în doctrina străbunilor – ca şi în filosofia naturalităţii.”
“Datoria flăcăului mic – valah, este să intre repede în rândială; căsătorie – la nouăsprezece ani, cazarma la douazeci şi unu de ani, să întemeieze o gospodărie separată – măcar un bordei, să nu-i bată toba fiscului în bătătură, să aibă copii care îi sunt mai scumpi decât însăşi lumina ochilor; şi să moară la bătrâneţe, în propria lui gospodărie înconjurat de nepoţi, de fiice, de gineri şi de nurori.”
“Datoria fecioarei din Gorj este să fie frumoasă la saptesprezece ani, măritată la optsprezece-nouăsprezece ani, gospodină harnică întreaga viaţă, să nu se vorbească baliverne despre ea, ca despre nevasta lui Iulius Caesar, să îşi spele şi să îşi hrănească fraţii, pe urmă soţul, copiii; mai târziu să fie chemată ca naşă, alături de soţul ei iubitor şi iubit – până dincolo de mormânt. (…)
“Datoria fiului către părinte este de a îi continua gospodăria – pilda muncii; şi de a nu îi păta niciodată obrazul. “
“Datoria fiicei către tată este de a-l ajuta la slăbiciunile bătrâneţei; şi de a îi inchide ochii.”
“Datoria părintelui carpatin şi balcanic este de a-şi asigura casa şi masa copiilor săi – oricât de numeroşi ar fi ei şi la orice oră din zi şi din noapte chiar dacă iasă din puşcărie sau dau faliment; şi la orice vârstă. Căminul său devine astfel, o insulă a paradisului, unde ei îşi aruncă ancorele, la naufragiu. Faliţii sunt puşi imediat la muncă pe picior de egalitate. Familia este şi trebuie să rămână sacră.”
“Datoria mamelor către copii este o iubire nemărginită – aliată cu jertfa; iar către bărbaţi, ascultarea şi fidelitatea. “
2. Constantin Brâncuşi spunea că el nu a sculptat PĂSĂRI ci a sculptat zboruri. Iar Constantin Noica afirma că Brâncuşi a sculptat infinitive lungi: sărutarea, zburarea, infinirea. Cum se explică aceste consideraţii. Substantivele comune trimit la un singur obiect concret, adjectivele sunt mai generale, putându-se ataşa la mai multe substantive comune. Verbele sunt şi mai generale, legându-se de grupările substantiv-adjectiv. Dar şi verbele au, dincolo de conjugările schimbătoare, aspectele lor eleate, infinitivele. Infinitivele lungi sunt încă şi mai generale. Iar infinitivul lung infinirea conţine toate posibilităţile de manifestare. Pe acesta l-a sculptat Brâncuşi în COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT.

Lucian Gruia

Vizualizări: 26

Răspunde la Aceasta

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor