altmarius

cultură şi spiritualitate

 

trimite pe mail

Știm cu toții că muzica a apărut încă din Preistorie, dar v-ați întrebat vreodată cine a inventat notele muzicale? Cine “a pus muzica pe hârtie”? 

Cea mai veche formă de notație muzicală a fost scrisă în cuneiformă pe o tabletă descoperită pe teritoriul orașului Nippur din Sumer (Irakul de astăzi) și datează din jurul anului 2000 î.Hr. Tableta reprezintă instrucțiuni fragmentate despre a cânta muzica, astfel că acea muzică era compusă în armonii de terțe și a fost scrisă folosind o scară diatonică. O tabletă din jurul anului 1250 î.Hr. arată o formă de notație mai dezvoltată. Deși interpretarea sistemului de notație este încă foarte controversat, este clar că notația indică numele coardelor unei lire, al cărui acordaj este descris pe alte tablete. Deși sunt fragmentate, aceste tablete reprezintă cele mai vechi melodii notate găsite pe Terra.

Sistemul de notație muzicală al Greciei Antice a fost folosit cel puțin din secolul al VI-lea î.Hr. până în aproximativ secolul al IV-lea d.Hr. Mai multe compoziții complete și fragmente au supraviețuit de-a lungul anilor. Notația consta în simboluri amplasate deasupra silabelor textului. Un exemplu de compoziție completă este epitaful Seikilos care datează undeva între secolele II î.Hr — I d.Hr. În manuscris există trei imnuri scrise de Mesomedes din Creta. Imnurile Delfice, care datează din secolul al II-lea î.Hr., folosesc această notație, dar au fost conservate complet. Notația greacă se pare că a dispărut din folosință în perioada Declinului Imperiului Roman.

Notația muzicală vestică este un sistem evolutiv ce datează încă din perioada Greciei și Romei Antice. În jurul anului 500, scriitorul și omul de stat roman Boethius a atribuit 15 litere pentru două octave de tonuri. Chiar dacă dezvoltatorul sistemului de notație cu litere a fost roman, majoritatea țărilor europene folosesc sistemul ”Sol Fa Tonic”. Acest sistem a fost introdus în jurul anului 1000 de către un călugăr benedictin numit Guido d’Arezzo și folosea sunetele ”Ut Re Mi Fa Sol La Si” pentru a reprezenta sunetele dintr-o octavă. Mai târziu ”Ut” a fost înlocuită cu ”Do” (de la Dominus), astfel ca Dumnezeu să fie începutul scării muzicale.

Muzica bizantină este o muzică religioasă vocală bazată pe cântarea modală monodică a Greciei Antice și a Orientului Apropiat preislamic. Notația s-a dezvoltat pe același principiu al notației vestice, fiind ordonată de la stânga la dreapta și separată în măsuri. Diferența era ca simbolurile notației erau diferențiale și nu absolute, adică acestea indică schimbarea de tonalitate, iar muzicianul trebuie să deducă cu exactitate care notă urmează.

Cele șapte note standard în solfegiul bizantin sunt: pá, vú, ghá, dhe-, ké, zo-, ne—și corespund notelor din notația vestică re, mi, fa, sol, la, si, do. Muzica bizantină folosește exclusiv cele opt scări netemperate numite ”E-khoi” (sunete), astfel că tonalitatea absolută a fiecărei note poate varia puțin de fiecare dată, depinzând de E-khos-ul folosit. Notația bizantină este încă folosită în multe biserici ortodoxe. Unii cantori mai experimentați pot folosi notația vestică, adaugă ”înflorituri” nenotabile din memorie și intră pe scările naturale.

Folosirea simbolurilor speciale pentru majore (cu o jumătate de ton mai sus decât nota scrisă) și minore (cu o jumătate de ton mai jos decât nota scrisă) a început foarte devreme. Semnul de minor (bemolul stilizat în litera ”b”) a fost dezvoltat din simbolul B-minor (Si-minor) care a fost considerat o notă separată pe scară. Ulterior a apărut și majorul (diezul stilizat în semnul #) ca o extensie a minorului.

Primul sistem de durată a notelor este atribuit în mare parte lui Franco de Cologne, acesta realizând în secolul al XIII-lea lucrarea ”Ars cantus mensurabilis”. În această lucrare de Cologne nu a încercat doar să codifice tonalitatea sunetelor, ci și durata a acestora. Un început bun, dar oarecum limitat deoarece majoritatea notelor erau fie lungi (întregi), fie scurte (o treime din nota întreagă).

Sistemele de notație muzicală au dat inițial dovadă de o largă varietate, dar în secolele XVII—XVIII formele familiare de acum, precum forma notelor, timpii etc., au început să devină standardizate.

 

 

AGERPRES

Vizualizări: 67

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulţumesc!

Multumiri pentru asemenea informatii; cu parere de rau,  nu m-am intrebat niciodata,  cand si cum au aparut  notele muzicale, in ciuda faptului ca  muzica face parte din sufletul  nostru.

Emil Cioran spunea:  ,,  Daca  nu am fi avut suflet,  ni l-ar fi creat muzica''

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

190 state (ultimul: Fiji)

Numar de steaguri: 253

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 52

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 75.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

9 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsraelGreciaElvetia , Brazilia, Suedia)

35 state au peste 100 clickuri

26 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15. GALERIILE CISMIGIU

http://www.galeriile-cismigiu.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. FILME DOCUMENTARE

http://www.filmedocumentare.com/filme-a-z/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. ISTORIA ROMANIEI

http://istoriaromaniei.com/wp/

32. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

33. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

36. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor