altmarius

cultură şi spiritualitate

Comoara din jurul Bucureştiului, măcinată de timp şi indiferenţă.

Poveştile forturilor de apărare construite cu o avere şi lăsate în paragină

646x404

Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă împlicată. Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro. Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.

Prin acest proiect se voia trecerea Armatei Române la o poziţie ofensivă, antitetică cu cea de până atunci, de apărare, însă strategia s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari greşeli ale tacticienilor români: în 1916, Bucureştiul este ocupat de armata germană fără luptă deoarece, din lipsa de fonduri, fortificaţiile fuseseră dezarmate pentru a susţine fronturile de la Dunăre.

Între 1866 şi 1882. pe fondul tensionării situaţiei internaţionale în Europa şi a crizelor în relaţiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, apar o serie de studii care subliniază importanţa fortificării ţării şi enunţă principiile sistemului defensiv ce trebuia adecvat configuraţiei graniţelor şi reliefului frontierelor României. Carol I, conducătorul României de atunci dispune construirea unui inel de fortificaţii, compus din 18 forturi şi alte 18 baterii, dispuse circular, pe 70 de kilometri.

“Cetăţii” Bucureştiului i se refuză identitatea istorică FOTO

La sosirea sa în capitala României, generalul belgian Henri Alexis Brialmont, cel mai cunoscut şi apreciat inginer militar al secolului al XIX-lea, care proiectase fortificaţiile oraşelor Liege, Namur, Anvers, i-a spus Regelui Carol I că ”Un Bucureşti fortificat ar creşte importanţa militară a României astfel încât ea va fi în stare sau de a refuza participarea la un răsboi care nu i-ar conveni, sau de a cere avantagii, la care nu ar putea altfel pretinde”.

Cum Carol I împărtăşea aceleaşi convingeri, au fost alocaţi banii necesari şi s-a trecut la construcţia efectivă a celor 36 de puncte de apărare. Cele 18 forturi şi 18 baterii intermediare urmau să fie dotate cu artilerie grea dispusă sub cupole cuirasate, interconectate prin tuneluri subterane şi populate cu 33.000 de soldaţi, cu cele mai puternice puncte în Nord-Vest şi Nord-Est. Ironia istoriei a făcut ca partea de sud, cea considerată de strategul flamand ca fiind cea mai puţin predispusă unui atac, să fie chiar cea prin care nemţii şi-au croit drum în timpul ocupaţiei (la acel moment, întreaga centură de fortificaţii fusese oricum dezafectată).

La 1884, după zece ani de la începerea lucrărilor la fortificaţii costurile totale se ridicau la 111.500.000 de lei aur, adică 613 milioane de euro actuali, faţă de estimările iniţiale de 88.275.000 de lei aur, respectiv 500 de milioane de euro. Ca şi comparaţie, suma finală investită este de trei ori mai mare ca bugetul actual al armatei, pentru un an.

În timp, marea majoritate a acestor construcţii militare au fost date uitării, atât de oameni cât şi de administraţie. Acum, multe dintre fortificaţii sunt pe terenuri care aparţin unor investitori privaţi, altele aparţin unor unităţi militare, iar altele sunt în posesia administraţiilor locale.

Cu excepţia Fortului 13 Jilava, toate stau inerte în timp, acoperite de pământ, gunoi, vegetaţie şi dezinteres, deşi pot fi exploatate cultural, istoric, educaţional sau comercial, după modelul unor capitale precum Berlin, Amsterdam sau Paris.

Fortul 1 Chitila:

Alături de fortul Otopeni, este singurul care a fost construit în totalitate conform planului generalului Brialmont, cu traseu pentagonal. Fortul, care se întinde pe mai bine de 6 hectare, a fost dezarmat în 1916. Terenul aparţine acum unei firme private care îl foloseşte ca depozit pentru vinuri. Situat în apropierea oraşului Chitila, este uşor accesibil de la gara omonimă, însă este ascuns de vegetaţia deansă din zonă. Fortul este nevizitabil pentru public.

fort-1-chitila

Fortul 2 Mogoşoaia:

Face parte din Tipul 2 de forturi, alături de Jilava. Deşi este de dimensiuni mai mici decât cel din Otopeni, putea găzdui aproximativ 3.000 de soldaţi. Până în anul 1988 a aparţinut unei baze militare, iar astăzi este propietatea unei fabrici de murături, care l-a transformat într-un depozit şi într-o ciupercărie. Accesul este interzis şi întregul perimetru este bine păzit.

Fortul 3 Otopeni

Este cel mai mare fort din inelul de apărare al Capitalei. Ca şi atunci când a fost construit astăzi este împărţit în două. Cea mai mare parte se află în incinta unei unităţi militare, iar cea de-a doua parte, formată din galeria de contraescapadă este în propietatea fabricii Zarea. A fost vopsit, conferindu-i un aspect diferit faţă de cel iniţial şi este folosit ca depozit pentru băuturi. Partea care aparţine fabricii respective poate fi vizitată.

88_big

Fortul 4 Tunari

Se află în incinta unei unităţi militare şi nu este folosit, fiind în cea mai mare parte inundat. Este un fort de tip 3 modificat, fiind cel mai mic dintre cele 18. Generalul Berindei a modificat planul iniţial de construcţie, adaptându-l la exigenţele militare ale anului 1889, fiind asatfel şi unul dintre cele mai eficiente. Deoarece este înscris într-o unitate militară accesul, fotografiatul sau vizitatul sunt strict interzise.

fortul 4

Fortul 5 Ştefăneşti

Este un fort special: conceput pentru a fi unul dintre cele mai sigure, este un fort acvatic, cu un lac permanent în faţa sa. Intrarea se făcea cu ajutorul unui pod retractabil şi şi era apărată cu grilaje metalice. În prezent este în propietatea unei unităţi militare, care împiedică accesul publicului în zona construcţiei.

Fortul 6 Afumaţi

Este un fort de tipul 2, dar fără redut. În schimb, are cele mai multe turele, 9 la număr, iar sistemul de culoare subterane este unul dintre cele mai complexe. În prezent este complet abandonat şi poate fi vizitat de curioşi, însă e nevoie de o orientare foarte bună, datorită vegetaţiei foarte dense şi a dezvoltării haotice a zonei. În trecut era folosit ca depozit, însă astăzi este în spatele unor firme care îl ignoră complet, fiind părăginit şi parţial inundat.

fortul 6 afumati

Fortul 7 Pantelimon

Este în propietatea a trei unităţi militare care îl folosesc ca poligpon de trageri şi depozit. Nu poate fi vizitat.Este unul dintre ultimele forturi construite şi prin urmare este de dimensiuni mai mici, cu facilităţi mai puţine dar şi mai eficient şi uşor de administrat.

Fortul 8 Pantelimon

A fost integrat în oraşul Pantelimon, de la marginea Bucureştiului. Situat pe Şoseaua Biruinţei este unul dintre forturile de tip 3, simplificate. Cea mai mare parte a acestui fort a fost distrusă în urma unei explozii de combustibili, iar tarea sa actuală este periclitată şi mai mult de hoţii de fier vechi sau intemperii. Şi acest fort este în incinta unei unităţi militare, însă este în totalitate abandonat.

Fortul 9 Căţelu

Este unul dintre cele mai ghinioniste. Din cauza unor manevre greşite şi a lipsei personalului specializat, aici au avut loc în anii 20 o serie de explozii de armament care au nimicit construcţia. Ruinele sale încă mai există, însă sunt pe terenul unei unităţi militare care împiedică accesul la el.

Fortul 10 Leurdeni

Generalul Brailmont a făcut o excepţie pentru acest fort şi l-a poziţionat în afara inelului defensiv, la peste 4 kilometri faţă de o baterie. În formă patrulateră, a fost împărţit în două între o unitate militară şi o firmă privată care l-a folosit până acum câţiva ani ca depozit. În prezent, este abandonat de ambii propietari şi se năruie sub ciocanele hoţilor de fier vechi.

Fortul 11 Popeşti

Se află la ieşirea din oraşul Popeşti Leordeni şi este într-o stare de conservare relativ bună. Spre deosebire de Fortul Leurdeni, acesta are dispuse culoarele de constraescapadă diferit, ducând la turelele construcţiei, ceeace îl face foarte eficient. Este pe terenul unei unităţi militare, iar accesul este strict interzis.

Fortul 12 Berceni

Este într-o stare de degradare avansată. Este amplasat în curtea Remat Sud, iar mare parte din el este acoperit de gunoaie şi moloz. Totodată, şanţul de apărare din spatele fortului este complet inundat. Din păcate, vestigiile acestui fort nu pot fi vizitate, din cauza politicii Remat Sud.

Fortul 13 Jilava

Are cea mai interesantă dar şi cea mai tragică poveste în spate. Aici au fost închişi paericipanţii de la răscoala din 1907. Pe vremea comuniştilor a fost folosit ca închisoare politică unde şi-au găsit sfârşitul numeroase personaje marcante ale culturii şi a vieţii publice româneşti. Este împrejumuit cu sârmă ghimpată şi garduri înalte, fiind integrat în curtea actualului penitenciar Jilava. Deşi este scos din uz, ocazional se poate vizita în mod organizat deoarece se încearcă transformarea lui în muzeu şi memorial al durerii. Este singurul fort care beneficiează de un cont de Facebook.

646x404

Fortul 14 Broscărei

Este unul dintre forturile construite după Tipul 3. A fost conceput ca o unitate specială, cu o capacitate peste medie de cazare. Deşi este în curtea unei unităţi militare, fortul poate fi văzut cu puţină atenţie chiar de pe şoseaua de centură.

Fortul 15 Măgurele

Acest fort este foarte controversat, deoarece a fost folosit ca depozit de materiale radioactive. Din 1977, statul a dispus scoaterea acestor reziduri din unitate şi astfel, în prezent, fortul a fost curăţat şi decontaminat în totalitate. Acum funcţionează aici principala cazarmă a jandarmilor care activează în Capitală.

Fortul 16 Bragadiru

Este singurul care a fost căptuşit cu metal pe toate palierele. Fortul este propietatea unei unităţi militare parţial abandonate, iar în zonă mai există şi o fabrică de beton părăginită.
Cu puţină atenţie poate fi observat de la intersecţia şoselei de centură cu Şoseaua Alexandria.

Fortul 17 Domneşti

Este în administraţia unei unităţi militare, unde accesul vizitatorilor sau fotografiatul este strict interzis. Şi acest fort a fost lovit de câteva explozii, una în anul 1923 şi cealaltă în 1932 care s-au soldat cu 17 morţi. Unitatea militară îl foloseşte în prezent ca poligon de tragere pentru armament uşor.

Fortul 18 Chiajna

Acest fort este singurul care a fost construit în afara şoselei de centură a Bucureştiului. În prezent, fortul este pe terenul firmei SC Legume Fructe Militari SA şi este parţial abandonat. Accesul este interzis, însă propietarii terenului organizează la cerere tururi asistate ale ruinei.

Vizualizări: 184

Răspunde la Aceasta

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

197 state 

(ultimul: Anguilla)

Numar de steaguri: 260

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 45

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

28 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor